Ascult a cerului frumoasă simfonie,
Soarele dispare după umbra serii,
Privesc cerul senin la malul mării,
Valurile aleargă, plaja este pustie.
Cu gândul călătoresc printre stele,
De multe ori vreau să le ating,
Îmi este dor atunci când se sting,
Trec printre valuri nopți și zile.
Scriu pe nisip mereu o mică poezie,
Încărcate de vise stelele nopții vorbesc,
Pe cerul senin ale nopții strălucesc
La piept mereu strâng o stea dragă mie.
Pescărușii se odihnesc pe nisipul cald,
Ultima poezie valul înspumat a șters,
Doar un cuvânt rămâne mereu neșters,
Printre valurile înspumate mă scald.
Înălțăm pe țărm multe castele de nisip,
O poezie la malul mării vreau iar să scriu,
Ascultăm simfonia cerului, este târziu,
Soarele a colorat frumos al tău chip.

Comentarii
Multumesc!
Super Simfonie, Nicoleta !
Minunate versuri!
Mi-a plăcut poezia...
Mai ales: "Soarele a colorat frumos al tău chip"