Când e soare,
mă simt iubită
fulgi de mătase...
cern din cerul de dragoste și dor
ochii primesc raze de lumină
mă ascund în gând
de văpaia necuprinsă
când umbrele se lasă între noi
jocul străbate ritmic
un vals ce alină cu muzica suavă
mă împresoară priviri
revărsate asupra mea
îmi dau aripi să sper,
că sfârșitul naște începutul...
lângă ferestre albe
adun clipa prezentului
din drumuri fară timp
iar pașii simt regăsirea
mă îmbrac în iarnă
unde liniștea n-are vârstă
iar puritatea zăpezii
cuprinsă de furtuni și viscol
îmi amintește trăirea....

Comentarii
Frumos!
Semn de placuta lectura si sincera apreciere !
Mulțumesc mult!