SIMT SPINI DE DOR...
Simt spinii care cresc, arzând în dor făclii,
troiene amintiri din toamna noastră...una,
în dorul meu de tine topi-voi...câte-o zi,
căci martoră ne-a fost și Poarta și pădurea.
Curând vor îngheța, cuvintele sub brumă,
trecerea mea prin lume mai poartă un avânt,
să mă trezești, iubito, cu un sărut...din urmă,
sub cerul care plouă,când moare un cuvânt.
Mi-e drumul meu o cale pe un pământ sihastru,
eu te aștept în poartă, sperând că ai să vii,
am zarea lângă mine și-n amintiri albastru,
îți scriu acum iubito, e bine...ca să știi.
Simți spinii care cresc, speranțe-n al meu suflet,
în timpul ce-a trecut de-a înflorit copacii,
acoperiți de gându-mi sau mistuiți în creștet,
le înțeleg iubirea și graiul lor...săracii ?
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23

Comentarii
Trezește o stare de melancolie. Frumos!
Multumesc mult tuturor!
Frumos!!
Minunat poem, felicitari..
M i n u n a t!
Multumesc din suflet