Plouă
plouă peste case
alterate, degradate, suprapuse
degerate, îmbuteliate
abator de oameni
tristeţi plictisite
întuneric şters, timp întins în hăuri
gust de ebonită arsă
mohoreală pală, şantiere scurse
prăpăstii murdare peste municipiu
oase învelite, dichiseală stinsă
cenuşii sunt toate
vise, descompuneri, frunze răvăşite
culori fără nume
urme de iubire
îndoit e vântul
zboară peste inimi
asfalt, smoală, plumb
umbre chinuite
Stănescu Aurel Avram
Comentarii
Multumesc Lenus...
Mircea... e bun plumbul... otrava curata Puteam incheia... fete coscovite. Astept sa-l incluzi intr-un poem dedicat plumbului
Cu prietenie Lenuş
A mai rămas plumb, de la Bacovvia, așa că mai torn și eu:
Sunt turnat în plumb, pe viaţă,
Cu sufletul gol, ca o paiață.
Croncăne corbii pe oala
Ce-mi toarnă-n suflet smoala.
şi plouă cu întuneric!
Poemul îmi induce imaginea unei gospodine amărâte întinzând lenjeria personală-n ploaie... ploaia era repezită, eu trist nu ştiu de ce... vremurile se anunţă cu furtuni. Eu nu am poze minunate dar cânt la flaşneta din colţ...
Mi-se pare mie,sau esti putin melancolic?