Stau la geamul casei într-o noapte senină
Peste întuneric ramurile goale iar se întind,
Mereu umbrele reci ale nopții mă cuprind
Bate tare vântul printre copacii din grădină.
La fereastră zâmbesc, atentă stau privind,
Cerul tot este acoperit de a stelelor lumină,
In mine o altă zi rece de iarnă se termină,
Îl bine văd pe vânt printre ramuri despletind.
Lângă icoane am aprins o mică lumânare
Stelele tremură tare printre goale ramuri,
Și vântul călătorește pe aceeași cărare.
Acum si Luna bate foste tristă in geamuri,
Trandafirii mei triști sunt fără nici o apărare
Sunt trecătoare ale iernii reci, groase armuri.
Comentarii