Sonet CXXII Tristețile toamnei

1979405441?profile=RESIZE_1024x1024

Se scurg clipele printre labirinturi,

Rătăcite printre crengi desfrunzite,

Atinse de vânturile neîmblînzite,

Merg agale printre triste uscături.

 

Cad peste noi multe frunze ruginite,

Înviate de ale păianjenului țesături,

Simt deseori ale ploii reci picături,

Adun câteva flori triste, de frig rănite.

 

În zare fum, câteva focuri aprinse,

Adun cu grijă în coș câteva conuri,

Toate felinarele nopții sunt stinse.

 

Clipe adunate în multe gânduri,

Încet frunzele toamnei sunt ninse,

Dispar sub zăpadă multe amintiri.

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->