Concert aniversar CONSTANTIN ARVINTE
STEJARUL
21 Mai (1926 - 2016)
Drag român, iubit părinte,
Primește-n dar urarea mea:
Secoli mulți te-or ține minte
La mulți ani, MĂRIA TA!...
Ai presărat alean în simfonii...
Prin joc și cântecul vrăjit,
Farmec și celeste armonii;
Iar Doina scumpă a șoptit,
Peste munți, ape, câmpii...
În graiul dulce românesc:
„Mamă Țară, te slăvesc!”
Stejar din plai de dor,
Românii te venerează,
Iar soarele strălucitor
Din ceruri luminează...
Drumul tău nemuriror,
De brav î n v i n g ă t o r!
ZI LUMINATĂ
Ce poate să fie mai minunat în viața unui om decât ziua când se naște, fiindcă atunci vede pentru prima dată lumina binefăcătoare a Creatorului tuturor văzutelor și nevăzutelor, iar glasul lui este întâmpinat cu mare bucurie de mama, cea mai iubită ființă de pe pământ, tata cel care se va mândri că fiul îi va putra numele, iar dacă divinitatea este bună cu noul venit pe lume și-i dăuiește har și talent, la maturitate se vor vedea roadele pe care le va da vlăstarul familiei Arvinte, care a făcut din nume renume, iar astăzi la împlinirea vârstei de 9o ani, maestrul Constantin Arvinte (pe care-l sărbătorim) încă tânăr ca un stejar din codrii Bucovinei, îmi dă prilejul să-i adresez în numele meu și al colectivului „Centrul de Etică și Strategii” un sincer, LA MULȚI ANI! Să ne trăiți, maestre!...
Prin grija și sprijinul Centrului de Etică și Strategii, scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu, aduce un omagiu fierbinte maestrului Constantin Arvinte, compozitor, dirijor și folclorist, cartea „STEJARUL” în care sunt cuprinse compozițiile excelenței sale, alături de admirația ce i-o poartă soprana Rodica Anghelescu (căreia i-a încredințat cu dedicație peste cinsprezece lucrări) care-i interpretează cântecele cu multă dragoste și nu a uitat prietenii, artiștii care și-au dat concursul la cele două concerte susținute la sala Centrului Cultural de Artă „Tinerimea Română” și la Ateneul Român.
Compozițiile pe care le-au cântat Rodica Anghelescu, Cristina Gheorghiu, (acompaniate de Angelica Todea de la Ansamblul Artistic CIOCÂRLIA), Cleopatra David (la pian maestrul Iosif Ion Prunner), Doina Timu Anton (acompaniată de taraful Adrian Țoia), Angelica Todea (Balada de Ciprian Porumbescu, adaptare pentru pian), Maria Stroia balada Miorița (acapela, prelucrare folclorică) au plăcut spectatorilor, fiind o muzica de foarte bună calitate „le-a mers la inimă” cum spune tot românul, iar Nicolae Maxim cu instrumentiști de certă valoare din cadrul Filarmonicii George Enescu ne-au purtat într-o călătorie de neuitat... prin peisajul mirific moldav și transilvan (cu cele două Capricii), și nu trebuie uitată Corala „Divina Armonie” patronată de prof. Paula Ciuclea care a cântat „Triptic Maramureșan” (voci bune, interpretare ireproșabilă cu soliste pline de grație), dirijor Cristian Marius Firca.
La compozitorul Constantin Arvinte predominantă este ideeafilosofului, care-i fireacă făuritorului de geniu, făcând prin ea legătura tainică între trilul măiastrei ciocârlii (fiind ani mulți la conducerea Ansamblului Artistic „CIOCÂRLIA” al M.A.I.) care-şi înalţă cu gingăşie ciocul spre Soare, a dat cântecului frumuseți nebănuite, pline de sensuri esoterice izvorâte din melodiile nemuritoare ale poporului nostru, pe care le-a șlefuit cu migală, le-a armonizat în capricii și simfonii unduitoare... numai cu puterea gândului și a sufletului îndrăgosit din fragedă tinerețe de folclorul autentic, ceea ce a a marcat de-a lungul carierei domniei sale o ascensiune continuă, urcând fără preget treptele definitorii ale desăvârşirii sale spirituale și muzicale.
Parcurgând partiturile cuprinse în volumul „STEJARUL” veți avea ocazia, dragi cititori, ca să cunoașteți prin textele melodiilor adevărata lume a satului românesc: cu bucuriile, patimile, nostalgiile, obiceiurile, portul și tradițiile (o adevărată zestre de aur cu care românul, ori unde s-ar afla pe acest pământ, se mândrește că-i român); fiindcă sunt sigur că vă veți simți foarte bine plimbându-vă prin „Grădina Raiului Folcloric” în care sărbătoritul, maestrul Constantin Arvinte a sădit flori miresmate, pline de frumusețe, care vor odrâzli în permanență de-acum înainte pentru generațiile viitoare.
Un călduros și prietenesc salut scritorului-compozitor Marin Vocan-Ghioroiu pentru munca depusă cu pasiune în editarea cărții „STEJARUL”. Viață lungă distins și drag român de înaltă omenie, maestre Constantin Arvinte, LA MULȚI ANI CU SĂNĂTATE!
Grl. br. (r) Gheorghe Dragomir
Președintele „Centrului de Etică și Strategii”
AMINTIRI DRAGI
Cu mulți ani în urmă, când am perticipat pentru prima dată la Festivalul „Maria Tănase” Craiova - 1993, am avut plăcuta surpriză ca să fie Președintele juriului, distinsul compozitor, maestrul Constantin Arvinte, a cărei semnătură stă mărturie pe diploma obținută „Premiu special al juriului”. Pe atunci (nu aveam un repertoriu propiu) cântam din melodiile celebrei Măiastre a cântecului popular românesc, Maria Tănase care a rămas și va rămâne reperul și idolul meu. Și „Premiul al II-le” de al Festivalul „Maria Tănase” din 8 August 1997 poartă aceeași smnătură a maestrului Constantin Arvinte. Aceste diplome au pentru mine valoare sentimentală neprețuită...
După absolvirea Conservatorului „Ciprian Porumbescu” m-am prezentat la Ansamblul Artistic „CIOCÂRLIA” în fața comisiei de examinare (unde am avut ocazia să cânt unor personalități de certă valoare, mari specialiști în domeniul folclorului) din care făcea parte și maestrul Constantin Arvinte, moment deosebit în viața mea, fiindcă am fost angajată ca solist de muzică populară pe zona Bant. Repertoriul meu a cuprins melodii bănățene și gorjenești, iar examinatorii mi-au apreciat interpretarea cu un calificativ care mă onorează - „foarte bine”. De-a lungul vremii am avut ocazia să colaborez cu maestrul Constantin Arvinte, să cânt atât pe scena Casei de Cultură a Ministerului Afacerilor Interne, cât și în concerte de avengură (Sala Palatului, Ateneu) sub bagheta domniei sale, să-mi orchesterze albumul muzical „Din cuvinte-am sădit flori” - (muzica și versurile scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu) dirijând un grup de instrumentiști din cadrul „ORCHESTREI NAȚIONALE DE FOLCLOR” al cărei dirijor era la momentul acela. Cunoscând compozițiile maestrului Constantin Arvinte, adevărate nestemate folclorice, m-am bucurat de aprecierea domniei sale care mi-a încredințat cu dedicație foarte multe lucrări pe le cânt cu plăcere deosebită. La cele două concerte pe care le-am organizat cu Marin Voican-Ghioroiu (scriitor-compozitor) și grl. Gheorghe Dragomir, Președintele Asociației „Centrul de Etică și Strategii” la Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” și Ateneul Român, artiștii care au paricipat la aceste spectacole sunt prietenii adevărați ai sărbătoritului. Cu toți i-am adus un omagiu fierbinte și urarea tradițională: „LA MULȚI ANI SĂ NE TRĂIȚI IUBIT MAESTRU!” Sunt fericită că un Om de înaltă omenie, cu o aleasă cultură muzicală... a fost și este alături de mine, fiindcă aprecierile domniei sale scrise în „Cartea de prezentare” (în momentul lansării) a C.D.- ului „Din cuvinte am sădit flori” și cartea cu același titlu (Editura Muzica - UCMR) semnată de Marin Voican - Ghioroiu, mă onorează și le păstrez în sertarul inimii. toată viața.
Rodica Anghelescu, o solistă vocală ideală
„ În acest C. D. „Din cuvinte-am sădit flori” care cuprinde nouăsprezece melodii selectate de omul de artă Marin Voican-Ghioroiu, Rodica Anghelescu, cu vocea sa clară, cristalină, impregnată de fiorul adevăratei arte, le oferă interpretare personală şi cuceritoare, amintind de neuitatele Mării: Maria Tănase şi Maria Lătăreţu.
În aceste cântece Marin Voican-Ghioroiu a indentificat creaţia tradiţională folclorică de pe plaiurile Gorjului şi Vâlcei, păstrând şi reliefând cu pricepere şi sensibilitate toate acele caracteristici folclorice ale melosului oltenesc.
Descoperind în Rodica Anghelescu pe solista vocală ideală, el i le-a încredinţat cu acea fermă convingere că aceasta, cu vocea sa caldă şi melodioasă, şi cu inteligenţa sa artistică le va oferi o interpretare „de zile mari” – pe măsura tuturor acelor frumuseţi internaţionale cuprinse în melodiile şi versurile sale. Rodica Anghelescu este la ora actuală o personalitate de certă valoare a artei interpretative. Absolventă a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, Rodica Anghelescu s-a afirmat ca soprană de coluratură în diferite spectacole, concerte sau recitaluri, interpretând arii din opere celebre de W. A. Mozart, Leo Delibes, Giuseppe Verdi, Giacomo Puccini, etc. precum şi lieduri, canţonete, romanţe şi prelucrări clasice sau folclorice din creaţiile compozitorilor T. Brediceanu, C. Trăilescu, Constantin Arvinte, Marin Marin-Ghioroiu.
Colaborarea cu Orchestra Naţională de Folclor a Fundaţiei „Valenţe Umane” începută cu prilejul „Concertul de colinde” din decembrie 2007 la Sala Palatului a fost încununată de un mare succes, datorită strălucitei interpretări a piesei „Noel” de Adolfe Adam. Continuând această colaborare la realizarea acestui C. D. – Rodica Anghelescu a fost acompaniată de un grup instrumental aparţinând orchestrei mai sus menţionate; aranjamentele muzicale şi conducerea dirijorală aparţinând subsemnatului.
Convins fiind că acest album se va bucura de o bună primire din partea iubitorilor de folclor, îi urez soliatei Rodica Anghelescu să realizeze cea mai luminoasă traiectorie pe firmamentul artei interpretative româneşti”.
Compozitor, dirijor Constantin Arvinte.
Această sărbătoare minunată îmi va aduce aminte toată viața că „Patriarhul muzicii românești” maestrul Constantin Arvinte ne-a prilejuit un moment extraordinar de-ai aduce omagiu de recunoștină și prețuire pentru „o viață” de peste 75 de ani pusă în slujba muzicii. Soprana Rodica Anghelesc Opera Comică pentru Copii
CUVÂNT ÎNAINTE
Distinși oasepți, excelențele voastre, dragi prieteni, bine ați venit la Concertul aniversar al maestrului Constantin Arvinte, patriarhul muzicii românești: compozitor, dirijor și folclorist. Domnia sa este tânăr ca un stejar falnic din plai moldav și un mare iubitor de tot ce e frumos: muzică, poezie, artă... dar și un admirator al femeii căreia i-a dedicat din dragoste și pasiune melodii încântătoare, de iubire, nostalgie, speranță, petrecere dar și cu tentă satică, după cum veți avea prilejul în această seară să ascultați un grup de artiști, admiratori și prieteni devotați sărbătoritului.
Născut într-o zonă mirifică a Modovei legendare, comuna Voinești, județul Iași, acum nouă anișori...(21 Mai 1921) la care a mai adăugat, grație divinității, un zero, iar noi îi urăm multă sănătate și La mulți ani!... distinse maestre.
Copilul de atunci a plecat în lume pentru a se cărti.
În perioada 1933 - 1937 urmează Școala Națională „Vasile Lupu” din Iași, adevărat altar sfânt de cultură, unde învăță a deprinde tainele muzicii.
Cu un talent nantiv de excepție, dar și printr-o muncă susținută și-a dezvoltat aptitudinile muzicale cu profesori eminenți, ca: Baciu Constantin - teorie și solfegiu, Rudolf Podlowski - vioară, flaut, trompetă, orchestră și fanfară.
Între anii 1950-1954, este tânăr cadet al Şcolii de Ofiţeri de Muzică din Bucureşti,.
1954-1955 urmează Cursuri de specializare, Conservatorul de Muzică din București având ca profesori pe eminenții: Zeo Vancea, Constantin Bugeanu, Dimitrie Cuclin. Încă din anii studenţiei, viitorul muzician se dedică, în primul rând, artei interpretative, în calitate de dirijor al Corului mixt al Căminului Cultural „Constantin Vasilescu” din municipiul Iaşi (1946-1959), apoi ocupă, prin concurs, importante funcţii artistice la prestigioasele ansambluri din capitala ţării: director artistic şi dirijor al Ansamblurilor „Ciocârlia” şi „Rapsodia Română”. La pupitrul acestor instituţii reprezentative în viaţa muzicală naţională din cea de a doua jumătate a veacului XX, întreprinde răsunătoare turnee artistice atât în România, dar şi peste hotare, în ţări cu puternice tradiţii artistice: Polonia, Ungaria, fosta URSS și Iugoslavia, Elveţia, Grecia, Republica Federală Germania, Franţa, Austria, Bulgaria, Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Cuba, Kuweit, Olanda, Algeria etc., Pretutindeni, s-a bucurat de aprecieri dintre cele mai elogioase din partea publicului şi a presei de specialitate. Din pleiada minunaților artiști care au cântat sub bageta măiestrită a dragului nostru sărbătorit, sau au colaborat la realizarea spectacolelor de mare avengură, fiind un adevărat ambasador cultural al României, care ne-a reprezentat cu mare cinste și onoare, tebuie să amintesc că din „Cetatea Cântecului și Dansului” Ansamblul Artistic „Ciocârlia” al M.A.I. pe următorii : Maria Ciobanu, Ion Cristoreanu, Ion Dolănescu, Angela Moldovan, Maria Butaciu, Irina Loghin, Aurelia Fătu-Răduţu, Benone Sinulescu, Mioara Velicu, Simion Pop, Drăgan Muntean, Maria Păunescu, Ileana Săraroiu, Gheorghe Turda, instrumentiştii Marian Bucur, Mircea Carabulea, Ilie Alecu, Florea Cioacă, Florea Burnea, Dumitru Zamfira,Toni Iordache, George şi Ilie Udilă, Nicolae Turcitu, Ion Oprea, Stefan Bucur, Marian Alexandru, Dumitru Gheorghe, Gheorghe Pandelescu, Marin Ulei, Tudor Pană, Iosif şi Ion Milu, Ion Murgu ș.a.
Arvinte a fost la cârma Rapsodiei Române și a Orchestei Naționale de Folclor atâția ani rodnici... Din vasta creație a ilustrului compozitor Constantin Arvinte, care cuprinde: muzică simfonică și vocal-simfonică, prelucrări folclorice, muzică de fanfară, a voi trece în revistă câteva lucrări care au intrat demult în tezaurul Fonotecii de aur a Radioului și Televiziunii: Suită simfonică, Cântări străbune, Fantezie concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana - Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata Patriei, Baladă despre Tudor Vladimirescu, iar din scrierile pentru muzică de fanfară sunt: Plaiuri românești, Sârba în căruță, Hora- Marș, Opt melodii folclorice românești.
Genialului compozitor Constantin Arvinte i s-au recunoscut meritele de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, primind Premiul II la Concursul Internațional de Compoziție Corală de la Tours - Franța (1976), fiind decorat cu ordine și medalii din partea statului român.
De-a lungul carierii sale s-a bucurat de sprijin profesional din partea unor prestigioși maeștri, printre care: D.D. Botez, Mircea Chiriac, Viorel Doboș, Victor Giuleanu, Florin Comișel, Dinu Stelian, Victor Predescu și a colaborat cu muzicieni, dirijori, maeștri coregrafi și folcloriști, ca: Marin Constantinescu, Ionel Budișteanu, George Vancu, Iacob Ciortea, Eugen Gal, Floria Capsali, Gheorghe Popescu-Județ, Gheorghe Baciu, Iacob Lascu, Tamara Cap, Emilia Comișel și alții.
De asemenea, maestrul Constantin Arvinte a lucrat cu inima și sufletul, a ajutat pe foarte mulți interpreți care băteau la poarta afirmării: a orchestrat, (fără exagerare) peste o mie de melodii la Albumele muzicale pe care și le-au lansat artiștii: Rodica Anghelescu, Cristina Gheorghiu, , Maria Stroia, Eugenia Nedișan și mulți, mulți alții.
Ca o dovadă a respectului ce i-l poartă și-l admiră, îi cântă cu mare dragoste cîntecele , fetița care în 1993, la cei șaisprezece ani, primea „PREMIUL SPECIAL” la Festivalul Maria Tănase, ca în 1997 să i se acorde „PREMIUL al II-lea” de juriul al cătui Prelședinte era distinsul compozitor, maestrul Constantin Arvinte, este soprana de coluratură de la OPERA COMICĂ PENTRU COPII, Rodica Anghelescu, care s-a ocupat efectiv de realizarea spectacolului „CONCERT ANIVERSAR CONSTANTIN ARVINTE” ținut la Centrul Cultural de Artă „TINERIMEA ROMÂNĂ” în 25 mai a.c. și „MEDALION CONSTANTIN ARVINTE” de la Ateneul Român, la care participați.
Trebuie să vă mărturisesc, distinși spectatori că melodiile interpretate de Rodica Anghelescu i-au fost oferite de maestrul Constantin Arvinte cu dedicație. Sărbătorind pe maestrul Constantin Arvinte, suntem fericiți că putem să-i aducem mulțumirile noastre și ale spectatorilor.
Distins și drag mestru Constantin Arvinte, permiteți-mi să vă adresez un salut cordial din partea mea și a Asociației „Centrul de Etică și Strategii” a distinsului Președinte grl. br. (r) Gheorghe Dragomir.
Să ne trăiți iubite maestre, patruiarhul muzicii românești. LA MULȚI ANI!
Sriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu
Un cadou muzical pentru cititorii minunatei reviete „Rețeaua Literară”
Amorul meu
-->
Comentarii
sursa foto-necunoscută- media online
Propun materialul pentru publicare în revista Cronos.