Risipesc iluzii ascunse dincolo de realitate,
strâng în mâini frunze veştede,
toate culorile toamnei mă dor
cu nostalgiile uitate acasă
pe hârtii volante, scrise.
Mă botez în cuvinte sub numele
cu pseudonim.
Nu vreau să mă recunosc vinovat
în versurile din poeme
înainte de cununie.
Nu vreau să ştiu de moarte
c-un nume real
şi nici muzele n-o să le ştiu
în carne şi oase.
Vreau să-i scriu mamei
cu gesturile naive de copil
necuvintele păstrate-n amintiri.
-->
Comentarii