Sunt
(GV)
Sunt frunză dor iubito, doar toamna mi-e avânt,
sub ochi de fericire eu doar în verde ard,
mă doare o trăire, când moare un cuvânt,
înlănțuiri de doruri...ce-mi ard stindard în fald.
Distanța între cuvinte o port ades povară,
nălucă mi-e tăcerea și gânduri de mizerii,
există-n suflet însă, un loc,cam cât o țară,
locuitor ești tu și poți sa o faci imperii.
E țara mea din suflet, fără de praf și soare,
în ea păcatul meu, îl ard în ploi pe ruguri,
am ceruri împletite, în fructele amare,
dar poți trăi minunea de viață, să te bucuri.
E lumea de sub pleoape,la țărmuri are gene
și zarea care-o scaldă, e vis și rădăcină,
lasă de poți tăcerea, s-o scriu cândva poeme,
căci sufletul mi-e plin și tu îmi ești pricină!
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23

Comentarii