Suntem seduşi mereu ireversibil
De viitorul devenit posibil
Dar prea vocal
În tot ce e prezent îl raţionăm să pară evident
Căci azi trăim din secol doar secunda şi ora pentru mâine e o şoaptă,
Zarafi de stele pe ascuns îngroapă
Un răsărit de Lună lângă Marte
Şi moartea ne şopteşte din aproape
Să fim tăcuţi ori să urlăm în noapte,
Cu lupii ce-au rămas în rezervaţii
Acolo unde se mai simt senzaţii
Cu omul îmblănit în preistorii,
Cu cavaleri imunizaţi de glorii şi în urzeli de tron ereditar
Avem eroi ce garantează chiar să ne salveze mâine galaxia
Din premoniţii despre cei ce vin să ne cloneze spaimă şi genomul
Unii se miră: acesta este omul
Mai primitiv
Decât la piramidă sta agăţat de-o umbră de aspidă
Neştiutor de empatii profunde ar vrea în suflet singur să se-avânte,
Dar instagramul dă imoticoane şi florile zidite în betoane
Nu spun decât un cod ce-i dat culorii,
Acesta-i omul filosof terorii
Ori gânditor la margini de dezastre,
Bărbatul ascunzând veştile proaste şi rescriind războaie între dune,
Suntem stăpâni opri sclavi?
Nimeni nu spune,
Doar pe ascuns se fac mereu tranzacţii
Unii se vând, alţii aruncă banii,
E sărăcia un sofism la modă sau poate doar un semn de întrebare,
Nu ne mai pasă cât de des se moare căci e util
Statistica o spune căci decăderi genetice din lume
Fac specii ce nu ştiu decât comandă sau semne digitale
În care sentimente translucide, goale
Se-nfig în inimă,
Dar ea e doar o carne şi creierul cel unsuros nu doarme,
De mâine vom fi fericiţi, se ştie!
Devoratorii de nouă pandemie
Stăm pe o insulă atât de digitală
Şi aşteptam sub cerul ca un plumb
Venirea unui Cristofor Columb
E linişte şi undeva în larg
Balenele salută un catarg,
Un submarin căzut în disperare
Ascultă cum planeta moare
Şi noi tot mai sperăm în van
Să emigrăm în norul Magellan
-->
Comentarii
De fiecare dată vă citesc creațiile cu plăcere. Felicitări!