Erau cetăţi ruinate şi blocuri moderne,
alternau ca nişte munţi după erupţii.
Drumuri măcinate de memorie înşală
dorinţe rămase pe buzele umflate.
Păpuşi de porţelan cumpărate de la vechituri
prindeau viaţa de margini,
în umbra lor
peste podul minciunilor
se află tot ce fumegă oraşul
înainte să se aprindă.
Târziu
beată suflarea urcă pe umerii goi,
speranţele se-nchid în cuvinte,
una de la alta
literele iau foc
şi mintea se luminează.
Acum oamenii
se prind
în jocul schimbării.
-->
Comentarii