tabloul toamnei

[Nicoleta Mija]

printre frunze adesea mergeam,

zilele verii sunt departe,

soarele trist este acum stins,

ne acoperă frunzele stacojii,

când bruma toamnei le-a atins.

printre frunze adesea mergeam,

bolta cerului plumburie,

aduce ploi multe și răcoare,

o frunză tremură în vânt,

gutuia-i plină de culoare.

printre frunze adesea mergeam,

viorile vântului tare cântă,

triști sunt toți copacii goi,

frunzele se odihnesc pe bancă,

când ploaia cade peste noi.

printre frunze adesea mergeam,

toamna frumos desenează,

un talouu, noi și câteva frunze,

ascultăm viorele vântului,

strâng la piept câteva roze.

printre frunze adesea mergeam,

vântul tăcut acum a obosit,

amintiri printre ale toamnei ploi,

frunze ruginii și zâmbetul tău,

pe bancă frunze, frunze...fără noi.

 

[Nitu Constantin]

Felicitări!

[Muntean Ioan blog]

Frumoase versuri!

[Vladimir Nichita]

Superb tablou al Toamnei... zugrăvit în versurile tale, Nicoleta !

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]