Tainice cărări
Ce tainic e codrul ce voi să străbat
Se întinde pădurea, labirint fără hat
Poteci fără număr se-nşiruie -n ponor:
Cu ape cristaline de la zburdalnic izvor
Şi viaţa e-un codru cu cărări neştiute
Cu drumuri neumblate în steiuri de munte
Precum clipoceşte izvorul zglobiu
Se zbuciumă omul în drumu-i târziu
Niciodată nu ştie încotro se îndreaptă
Peste ce va da la următoarea-i treaptă
Chiar planuri măreţe de-şi face-n zadar
Nu se ştie ce va aduce ziua de maine în dar
Comentarii
Multumesc Lenus!
Frumoase versuri