Ştiam că ai să pleci

 

gândurile prinse ca

într-un cortegiu tragic

mustesc rana sub paşii

umezesc ţărână cu fiecare minciună

pe care mi-o spui

în absenţa ta

rămân cu o închipuire de aripi

mă tem să nu ghiceşti

ceea ce este dincolo de zâmbet

să nu-mi tulburi amăgirea

în care mă ascund

picătură cu picătură

fir cu fir

un  azi în care tu  rămâi cu mine

până când

aud cum urlă lupii

în secatuirea dintre noi

şi într-o emoţională hibernare

aştept cutremurul

o altă revărsare a iubirii.

.

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->