Simt trecerea timpului nepăsător,
Trag la ușa lui un mare zăvor,
Ascut atentă urma pașilor,
Strâng bine tolba amintirilor,
Încrustate în sufletul meu
Timpul trece pe lângă noi greu.
Nu am obosit, merg mai departe
Răsfoiesc a timpului mare carte,
Într-un frumos parc, pe o bancă
Vinde multe flori și vise o țigancă.
Urmele timpului s-au dus, s-au întors,
Păstrez raze de lună într-un vers.
Ceasurile picură în tăcere peste timp,
Se rostogolește peste toate alt anotimp.
Când zarva zilei se preface în șoapte,
Pe bancă, țigăncușa bucurie împarte .
Frunze verzi azi, mâine frunze ruginii,
Printre copacii înfloriți te aștept să vii,
Vântul alergă printre frumoase plete,
Mi-ai dăruit un buchețel de violete.
Timpul se ascunde în multe sertare,
Unde arde mereu numai o lumânare.
În parc banca este singură în noapte,
Țigăncușa nu mai împarte vise, șoapte.
-->
Comentarii
Multumesc frumos
O poezie lirică, deoarece poetul își exprimă sentimentele pe care i le trezește trecerea timpului. Percepția acută a acestei treceri este sugerata prin imagini poetice.
Frumos Nicoleta!♥️