TIPARNIȚA NOPȚII

TIPARNIȚA NOPȚII

Hălăduiesc, aproape zilnic,
prin parcul cu statui,
mă strecor, fără țintă, 
pe aleile cu arborii de argint
care-și leagănă povestea.
Dar peste ramurile vegheate
șuieră vântul îndoielii, 
sfărâmă născocirea,
rodul gândurilor încolțite
pe pereții unui brand.
Câte o umbră stingheră,
încă,-mi mai dă târcoale, 
îmi înfășoară umerii 
cu șoapte dogite,
încearcă să se furişeze
în alveolele pașilor neurziți.
Tăcerea s-a autoeducat, 
a învățat să îmbrace cămașa,
cu nasturi surzi, s-a obișnuit
să suporte atâta liniște...
doar când merg la culcare
îi este dificil să accepte 
întunericul fără cheotori.
Uneori, se întâmplă să adorm,
odată cu stelele, atunci,
candela celestă-și lasă obolul, 
peste pânza zorilor virgini,
iar de sub tiparnița nopții
culeg vocalele răsfățate!

27 Noiembrie 2018 - MIT

402266129?profile=original

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->