Ce spuneţi voi
muritorilor de teamă,
vă agăţaţi de fiecare clipă
ca de firul Ariadnei?
Vă daţi mari cu nasul pe sus,
nu vă mai ajung cuvintele,
se rătăcesc
de aşteptările promise.
Aş vrea să strig;
cine vă credeţi,
de vă umflaţi atât în penele
de corb cu ciocul de aur?
Aş vrea să vă văd
cum cântaţi morţii
cu vocile voaste hămesite
de averi.
Nimic nu mai poate fi sigur,
totul stagnează
nimeni nu răspunde,
povestea-i uzată
nici copiii nu-i adorm.

Comentarii