21 martie - Ţâr înainte – Ţâr înapoi
Denumirea populară a echinocţiului este „ţâr înainte – ţâr înapoi” şi reprezintă fenomenul astronomic din 21 martie, adică echinocţiul de primăvară (sau 23 septembrie, echinocţiul de toamnă).
25 martie – Blagoveştenia, Ziua cucului
„Bunavestire” sau „Blagoveştenia” este considerată cea mai mare sărbătoare echinocţială a lunii martie. În această zi, Arhanghelul Gavril i-a anunţat Fecioarei Maria „miraculoasa concepţie”, spunându-i: „Bucură-te Fecioară, cea plină de har, binecuvântat este rodul pântecelui tău…”.
În tradiţiile populare româneşti, această sărbătoare este considerată aproape tot atât de importantă precum Naşterea Domnului sau Paştele.
Mai era numită şi zi a dezlegării primăverii, pentru că de-acum încolţeşte iarba, înmuguresc pomii, are loc un nou început: în această zi sosesc rândunelele, iar cucul începe să cânte.
În ajunul Blagoveşteniei, oamenii îşi deretică locuinţele şi gospodăriile, aprind ruguri în livezi şi la raspântii de drumuri, înconjoară de trei ori casele şi grajdurile, afumându-le cu tămâie în oale de lut, pentru a alunga relele din preajma familiei şi a gospodăriei.
În satele din Transilvania, în zorii zilei, înainte de răsăritul soarelui, se afumă pomii din livezi, pentru a fi feriţi de dăunatori şi pentru a avea rod bogat, pe când în vestul ţării se practică ritul de „ameninţare a pomilor” printr-un dialog între om şi pom, în credinţa că se provoacă îmbelşugată rodire.
Purificarea prin foc se asociază şi cu purificarea prin apă: femeile păstrează „apă de omat” cu care se spală pe faţă, stropesc locuinţele şi zestrea casei, oamenii şi animalele din gospodărie. „Apa de omăt” se păstrează şi pentru leac în cazul durerilor de cap, sau pentru deochi ori strigoi.
La vederea primelor rândunele, fetele se spală pe faţă cu lapte, sau apă de omat, într-un gest de purificare magică, cerâd frumusete şi curăţenie „la trup şi cuget” ca albul zăpezii, al laptelui sau al ghioceilor.
Magica purificare prin foc şi apă se mai asociază şi cu vacarmul de tălăngi, care se presupunea că alungă spiritele necurate. Feciorii înconjurau casa de trei ori, făcând zgomot cu tălăngi şi lanţuri, grăind:
„Fugiţi şerpi,
fugiţi broaşte
că v-ajung blagodatele
şi vor rupe spatele”.
Tot în această zi se altoiesc pomii, se scot stupii de la iernat, iar turmele de oi se stropesc cu „apă de omăt”, se afumă cu tămâie pentru a alunga boala şi a fi fertile.
-->
Comentarii