Trecere

Trecere 


Cum trece cateo noapte, cum trece viaţa noastră, 
smulgând un zâmbet vremii şi zării istovite, 
cunoaştem oamenii, locuri şi zarea cea albastră, 
nu taina din durere, nici clipele trăite. 

Ce-a fost cu-adevărat, nu se va şti nicicând, 
nici visul şi nici setea gemându-se cuminte, 
iubim, alegem zile, visăm chiar nedormind, 
frânturile de vise...în jocuri de cuvinte. 

Trecem cu toţi prin viaţă şi trişti dar şi senini, 
prin lumea de poeme şi umbre-amestecate, 
cu zâmbetul de îngeri, ce împletesc lumini, 
cu tristele dureri şi fericiri...păcate. 

Visăm o viaţă întreagă şi credem că trăim, 
cu mângâieri de taină, cu vise în delir, 
nu credem ce-auzim, dar credem şi minţim, 
c-am fost cândva un rege-n povară de martir.

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->