În primăvara ta eu m-am pierdut,
Iar vântului i-am spus de al meu dor...
El a plecat în lume ca un necunoscut,
Eu am rămas cu umbra frunzelor!
Curând, o toamnă a venit grăbită,
Lăsând prin ramuri brumele târzii.
Ploi rătăcite, soseau cu zile mohorâte...
Eu te-aşteptam crezând că o să vii!
S-au scuturat castanii într-o seară,
Ea ne-a chemat prin adieri de gheaţă,
Însă iubirea ta fugise-n altă vara
Şi mi-a lăsat o lacrimă pe faţă!
Am aşteptat din zări ninsori curate,
Iar fulgi răzleţi cădeau din necuprins!
Îmi construiam a mea singurătate
Din roua de cristal a unui plâns!
Se-nchid ferestre şi norii se-adună...
Adie vântul prin gândul meu de fum!
În trenul unui vis am mers de mână,
Dar fiecare ne-am căutat alt drum!
Daniel Luca 03/02/2015
Comentarii
Cu admiratie!
Versuri frumoase!
O descriere minunata a despartirii.