Tristeţe
Arid este ogorul neudat de ploi
Ca sufletul golit de sentimente
Ca iarna ce lasă copacii goi
Viruşi ce vin cu atacuri virulente
Prinşi în vârtejuri ce ne atrag
În unda-i iute, amăgitoare
Trecem in viteza peste-un prag
Trăim în unda vieţii plutitoare
În suflet e durere, e jale şi chin
Pământul se învârte în tăcere
Ţesând acum tristul meu destin
Lăsând în suflet un gol şi o durere
Firul aspru de nisip se ascunde
Sub perla sidefie a sufletului meu
Gândul şi sufletu-mi pătrunde
Iubire imposibilă ce sapă mereu
Comentarii
Multumesc Gabriela !
Frumoase versuri!