În fiecare dimineață,
Te văd în troleibuzul trei.
De-i soare, ploaie, vânt sau ceață,
Mi-apari în cale, vrei nu vrei.
Privirea ta trecea prin mine...
Eram de sticlă, transparent.
De-odată m-ai privit mai bine,
Trezindu-mi primul sentiment.
Schimbam priviri. Tu serioasă,
Eu, mai timid, în jos priveam...
Privirea ta e-așa frumoasă!
Zilnic, de-abia o așteptam.
Te-am salutat doar din privire.
Tu ai zâmbit și mi-ai răspuns.
- Așa începe o iubire?
- Nu, evident, eu mi-am răspuns.
Ne-am întâlnit apoi la piață,
Nici nu mai știu ce-ai întrebat!
M-am înroșit complet la față.
Eram pierdut, emoționat...
Ne-am cunoscut și, într-o lună,
Eram topit de dragul ei.
Făceam naveta mână-n mână...
Trăiască troleibuzul trei!
-->
Comentarii
Bag seamă că te-a distrat un pic, că ți-a plăcut povestioara mea! Mulțumesc de comentariu Rodica Nicoleta. O zi frumoasă!
Traiasca troleibuzul trei! Si cate oare-or sa mai vina?! DOAR voi mereu, tinuti de mana, veti merge pe alei de dor, va veti purta in vis si-n somn.