TU EȘTI
Tu ești silaba sfântă, cea nevândută fricii,
ce mă însoțește-n drum și noaptea o deșiră,
leoaica ce în savană nu își asmute țâncii,
în umbra care stă, la prada ce se miră.
Tu ești o ființă blândă, lumina ta migrează,
metafore în privire se-agăță în cer pe unde,
surâsul drag din toamnă ce timpul îi curbează,
cuvântul de la maluri, ce-aievea se ascunde.
Ești vorba de pe buze, ce veșnic stau să soarbă,
tot ce este lumină, cuvântul din cenușă,
o primăvară veșnic, cu verdele din iarbă,
cu cânt de nemurire, în prag la mine-n ușă.
Tu ești secunda sfântă, lumina ta strani-va,
când lanțuri cad pe dealuri și se clădesc ca ziduri,
o altă lume-n ceruri cu chipul tău ce fi-va,
o frescă în nemurire...o odă în mii de rânduri.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23
-->
Comentarii