tu ești și vei rămâne

 1979402853?profile=RESIZE_710x












 

 tu ești și vei rămâne a mea iubire
 chiar dacă-i doar o glumă jocul tău -
 din cochilia melcului, gândesc la tine
 căci fără tine-mi este astăzi greu...
 
 te-am ridicat pe culmi de gând nemuritor
 zidind speranțe nevăzute de chemare -
 iubito, sunt poetul care te ador
 chiar dacă-mi dai fărâme solitare...
 
 lumina zilei este șoapta-ți pură
 rostită de-ale tale buze, care le doresc -
 te rog să-mi fi pe veci a mea stăpână
 iar eu un  sclav, ce simplu te slujesc...
 
 tu ești și vei rămâne cântec neștiut
 o voce, ce-mi vorbește din adânc -
 tu ești ființa care astăzi o ascult
 ce s-a născut din românesc pământ...
 
 sunt trist și plin de unice iluzii
 cu răscoliri de gânduri ce se vor -
 eternitate-a clipelor, ce viață-aduce
 atunci când mă topesc de al tău dor...
 
 azi trupul ți-l sărut și vreau să fii
 doar un extaz de lumi și unic Paradis -
 ai apărut într-o tăcută zi
 o zi ce o numesc... poeticul meu vis...

 Vladimir Nichita / Australia.
 04/05/2019

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • doi Feți Frumoși
    și-o Cosânzeană
    îmi bat la poarta inimii -
    imi sunt dragi
    și bag de seamă
    că-i iubesc... ca trei copii...

    Mihaiță si Platică
    cu dulcica Dorinel
    îmi sunt dragi prieteni
    care
    au farmec în fel și fel...

    Vă ador pe toți trei, dragii mei !
    Grin.gif     6.gif    12.gif      113.gif

  •  cu biscuitul... e-o „problemă”
     muști din el și-i terminat -
     de ai doi biscuiți pe schemă
     sigur ești mai câștigat...
     
     iubirea-i multiplicată
     și e de... neînlocuit -
     la pătrat e ridicată
     și te simți mai „instărit”...
     
     că-i suavă și gingașă
     trebuie să acceptăm -
     dar de nu facem eforturi
     în prag ne împiedecăm...
     
     și biscuiții se sfăramă
     chiar în taină, de-i gustăm -
     iar finalul e doar unul:
     repede ne bosumflăm...
     
     ha ! ha ! ha !
     DORINEL !

  • Nu știu când apăruse-n prag... iubirea

    Suavă, gingașă, de neînlocuit,

    Dar simt, discret, care-i menirea:

    Să o gustăm, în taină, ca pe-un biscuit.

Acest răspuns a fost șters.
Mai Mult…
-->