Sanita, ca un fluture roşu
te-ai aşezat pe manşeta albă a cămăşii mele
înainte de a veni asfinţitul,
peste vii zburau vrăbii,
strugurii erau deja copţi
şi culegătorii îi deşertau în butoaie de lemn,
teascurile se învârteau
şi vinul curgea, curgea,
făcuseră foc de tabără la marginea viilor,
şi strugurii se culegeau la lumina lunii,
în ţepuşe de lemn se frigea slănina
iar tu, Sanita, îmbrăcată în rochie roşie
şi cu picioarele goale
dansai cu lupul cel alb de la miezul nopţii,
dansai în jurul focului,
şi învârteai focul în joc
până ţi se vedeau pulpanele albe ca laptele,
şi tu, Sanita căutai dragostea,
iar pieptul tău sălta
în umbra flăcărilor, şi dansai cu focul
şi focul îţi învăluia pulpele,
şi tu dansai, dansai, dansai.
-->
Comentarii