E semn că terminară-a vieţii artă,
Pleca-va cine spre o altă hartă
Şi-a cui o fi fiind astăzi chemarea !?
Avem toţi pământenii-aceeaşi soartă,
Nu ştim când programată-i de-ntruparea,
Pe satu-ntreg se-aşterne intristarea,
Că fi-va zăvorâtă altă poartă...
Se va-nălţa spre ceruri lin cântarea,
Pe calea spre lumină-n dulci fiori,
Aici nu-i frate nimeni cu-ntronarea.
Când vom pleca, nu vom lua comori,
Valoarea vieţii va-frunta uitarea,
Fiind prin lume - simpli trecători !
Comentarii
Luăm cu noi
Doar patru scânduri, sigur, numărate
Și-o grămadă de păcate
În catastiful sorții adunate.
Dragele mele prietene vă mulţumesc pentru lectură...şi, pentru că vă place sonetul, vă mulţumesc de mii de ori.
Cu prietenie,
Elena