Privesc pe geam, în timp ce trag din țigara,
Noapte își întinde aripile și cuprinde tot ce e afara
Orasul e îngropat în frig și ceata și as vrea sa-ți scriu,
Dar sunt mult prea obosita de la atât ploaie,
Arunc pixul și scutur scrumiera îmbâcsita...
E doar viata fără moarte, și e doar moarte fără viata.
In casa e cald și rece deopotriva, și atâtea locuri prăfuite
Zac aruncate pe podea, mii de scrisori necitite
E ora târzie, și e prea întuneric, parca as sta într-un sicriu
Nu-i nimeni în jur și simt un miros dulce amarui.
E doar moarte fără viata, și e viata fără moarte....
Ma așez pe canapea și ma gândesc cu groaza
La o lupta clasica intre rai și iad, îngerii își pierd penele,
Iar diavolii rad isteric, sufletele rătăcite sângerează.
Cine oare castiga lupta și preia conducere unei lumi stinghere?
E doar moarte, dar și viata, iar intre ele exista un gram de speranță!
Katherina Andreescu
-->
Comentarii
Frumos!
retrospectiva, gandire profunda, talent... Felicitari!