În contul ploii nu mai storc
Lacrimi născute pe asfalt
Și-n igrasie nu mă-ntorc
Fiindcă-n lumină fac un salt.
Lacrimi născute pe asfalt
S-au ofilit în fața mea,
Fiindcă-n lumină fac un salt
Ajung rapid lângă-o cișmea.
S-au ofilit în fața mea
Și stropii ploii ce-a trecut,
Ajung rapid lângă-o cișmea...
Umbrela-mi este veșnic scut!
Și stropii ploii ce-a trecut
Râd zdravăn, acum, de mine:
Umbrela-mi este veșnic scut!
Asta nu știu dacă-i bine.
Râd zdravăn, acum, de mine
Doi melci ieșiți la agățat.
Asta nu știu dacă-i bine.
Oftez și plâng, puțin forțat.
-->
Comentarii
Vă mulțumesc pentru semnul discret lăsat, dragă Aurelia și domnule Mihai Ștefan Arsene.