Unde-s, mândră, coadele ?
Mi-am pierdut, mândruță, capul,
Când băteai de-a lungul satul
În mânuță c-un ulcior
După apă de izvor
Amestecată cu dor.
Mi-au secat ochii de plâns
După tine , când te-ai dus
În paltul unui prinț
Pentru un trai ca de vis.
Erai tânără codană
Și-i băgai pe toți în boală;
Eu mai tânăr, mai vârtos
Dorind să-ți fiu de folos,
Îți dădeam ce-aveam mai bun;
Puneam coadele-ți pe sân
Și-ți pupam sprâncenele,
Ele nasc și relele.
Dădăcită mult în casă
Șapte ani îi ai pe masă;
Ca fetiță de la țară
Vrei mereu să fii de fală.
Nu-ți place să fii mințită
Și nici atât măgulită.
Coadele ți le-ai tăiat
Nedând șanse la dănac,
Să le pipăie pe pieptu-ți
Ca pe strugurii pe punți.
Vicleană poți să mai fi,
Când n-ai vreme a iubi ...
Mă cuprind durerile,
Când nu-ți mai văd coadele.
Erau marea zestre-a ta –
Fuioare de nori sadea,
Te curtau mai toți bărbații,
Să n-o ia-naite alții.
Acum ești o altă fată –
Fată de oraș - coafată.
Mă sucesc întrebările,
Unde-s, mândră, coadele ?
Nelu Părăianu 08. 02. 2020
Fie roata și pătrată
Ce slujbă puteam să am,
Să pot pune ban pe ban ?
Să cumpăr anii din urmă
Cel puțin un sfert din sumă.
Poți să ai cu sacii bani,
De la cine cumperi ani ?
Dumnezeu îți poate da,
Vine dracul și ți-i ia.
În suflet poartă credința
În Domnul și, biruința
Te va însoți mereu;
Lângă tine voi fi eu.
Tu proverbul ține-l minte:
Timpul curge înainte
Și oricât te-ai socoti,
În loc n-ai cum îl opri.
Roata vremii se-nvârtește
Și lumea âmbătrânește.
Fie roata și pătrată,
Tot se mai învârte-o dată.
Că asta îi e menirea,
Învârtește omenirea –
Frunze purtate de vânt
Pân’ le bagă în pământ.
Roată, roată și iar roată
Mai învârte-te-napoi,
Să mai fim tineri o dată,
Lumea să fie cu noi!
Nelu Părăianu 06. 02, 2020
Comentarii
Felicitări!
Cât adevăr în aceste versuri!
FELICITĂRI!