Mereu te legi de versul meu,
Că trebuie șlefuit la colțuri,
Că n-are ritm și mai mereu,
Te strâmbi când îl citești, faci mofturi.
Eu nu scriu vers pentru elite!
Să îl citească doar doi-trei.
Scriu vers de suflet ca să cânte,
Îl scriu pentru prietenii mei.
Nu-mi plac metafor'le-ncâlcite,
Nici versul alb nu îl ador,
Îmi plac cuvintele-nmuiate
În inima-mi plină de dor.
Iubirea-i simplă și curată,
Vibrează inima ce-o simte.
Nu se ascunte se arată,
De ce s-o-ncui între cuvinte?
De ce să vreau să scriu ca tine?
Câți înțeleg cuvântul tău,
Când inima cântă în mine
Și toți ascultă cântul său?
Tu râzi de ei spunând că-s proști,
Că sunt agramați, se știe.
Pe câți din ei tu îi cunoști
Și ce-ai făcut să nu mai fie?
Îmi critici versul mai mereu
Că nu este "elaborat"
Nu sunt că tine! Eu, sunt eu,
Un om cu sufletul curat!
Mi-e versul simplu și cuminte,
Că-mi scriu simțirile și dorul.
Tu poți să-l critici în cuvinte,
Cel ce decide-i cititorul!
Doar el poate-ajuta un vers,
Să treacă peste veacuri mii,
Citindu-l iar cu interes,
În ciuda ta și-a criticii!
de Gabriela Mimi Boroianu
21.05.2014
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23

Comentarii
Cu preţuire şi drag!
am spus ca se leaga si ei de ce/cum pot...
ei, se leag-o...acoladă!