Va veni o zi când mă voi opri din dansul meu copilăresc, ca un vals printre versuri și, sărutând cuvintele, atât de simple în rostirea lor, le voi dezlega de taină și le voi lăsa să ningă petale de cireș în cerul de lumină al adevărului, acolo unde nimic nu va mai opri cântecul lor să se înalțe liber.
Va veni o zi când sufletul meu prea plin de frumosul versului tău, se va opri și va privi adânc în ochiul cerului deschis între cuvinte, iar tu, vei vedea cum primăvara va înflori pe fiecare ram acolo unde toamna a suspinat frunze și unde lacrimi nerostite s-au așezat ca norii pe buza arsă a cerului de vară întunecându-l.
Va veni o zi în care degetele zefirului se vor încurca în pletele despletite ale versurilor lăsând cuvintele să alunece libere printre ele.
Va veni o zi...cândva...
de Gabriela Mimi Boroianu
09.12.2014
-->
Comentarii