Mă voi plimba numai pe şanţul adâncurilor
cum se tot leagă de idei
de dor de pământ şi de os,
am să arunc salivele pe-a voastră frunte
din muntele zeic
în întunericul aprins, în spaţiul eternic
la gândul pradei zadarnic sperate
pentru că după-aceea, toate
nebănuitele stânci vor ataca de jos în sus pogoane
din îndepărtarea din care tu cauţi să suferi numai
o moarte de poet nu poate fi desprinsă decât
în sufletu-mi plăpând nicicând nu te-au durut,
dar foarte curând, simţeam că mă voi întoarce pe
dincolo înlănţuit de simfonii.
Bibliografie : Temniţa şi Gustul,
Editura Tiparg, 2008
-->
Comentarii