Valurile vieţii
Timpul îşi cerne secundele-n zbor
Tainic se aştern peste-al vieţii decor
Valuri ne poartă pe marea întinsă
Talazuri ridică vântul în zarea necuprinsă.
Crestele înspumate izbesc nemilos
Corabia încărcată cu al zilelor rost
Pluteşte-n derivă, pluteşte sfios
Limanul cel tainic să îi fie adăpost
E fulgul uşor ce soarta îl poartă
La şcoala încercării, călit de a vieţii soartă
Pâlpâie stins un far pe un ţărm depărtat
Stea călăuză pe drumul prea întortocheat.
Vâslim cu îndârjire corabia s-o îndreptăm
Un ţel vieţii noastre pururea să dăm.

Comentarii
Frumos poem...Felicitări!
Multumsc pentru apreciere, draga mea prietena!
Ai dreptate Vero, aşa e viaţa ca o corabie în calea valurilor vieţii. Frumos ai spus. Felicitări!