De te priveşti atunci când treci
Cu gândul peste creştet?
De îţi ridici geana când pleci
Cântând cu al tău foşnet?
E ca în gândul meu să vii
Pururea şi curată
Aşa cum lasă mărturii
Chiar timpul câteodată.
Vei fi pe veci, vei fi a mea
Şi vei rămâne chiar şi după
Cum e părtaşe luna cea
La soarele ce-i stă sub lupă.
Nimic nu poate a desface
Ea legătura e prea strânsă
Doar vântul loc îşi poate face
Să ne îmbie dragostea nespusă.
Comentarii
Semn de placuta lectura. Aprecieri.
un poem minunta! Stralucire si taina in cuvinte si versuri...