O mare închisă-ntre ţărmuri

[Nicolae Valareanu Sârbu]

El învaţă limba cuvintelor furişate-n auz
şi lumea se mută absorbită-n memorie,
oraşul îşi plimbă străzile printre clădiri,
străbat clipele şi ascultă orice mişcare
ca o mare închisă-ntre ţărmuri
ce nu poate să adoarmă niciodată.

După o vreme oraşul îmbracă haine de sărbătoare,
dar mulţi sunt amorţiţi de nepăsare
aproape că nu observă
cum curge-n valuri viaţa şi dă peste margini
fără să-i fi citit paginile îngălbenite.

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]