Plouă. Și-mi este foarte frig.
Lângă un pom, m-am strâns covrig.
Și mă gândesc iar cu tristețe,
Cât e de greu, la bătrânețe...
Am fost cuminte, devotat,
Și prin ogradă am lătrat.
Mereu am vrut ca orice câine....
Să am bucata mea de pâine.
Mă arde rău la coaste un vânt,
Mă încălzesc de la pământ.
Nicicând eu nu m-am așteptat,
Să ajung bătut și alungat.
Și iar visez la moarte, zău,
Vreau să mă audă Dumnezeu...
Stăpânul să mă cheme înapoi,
Să zac în groapă, nu-n gunoi.
În viața cea de altă dată,
Vreau ca să am, o altă soartă...
Și-n dimineața care vine,
Să mă trezesc eu om, nu câine.
-->
Comentarii
Mulțumesc pentru apreciere, prietene Vladimir!
Mulțumesc pentru apreciere!