Viaţă trectoare
Gândul se pierde-n negura infinitului
Nisipul se scurge în clepsidra timpului
Tinereţea noastră pare veşnicie
În iureş de dans şi dulce poezie
Dar viaţa-şi urmează nescrisul destin
De doruri e plin, calvar şi suspin
Căci lavă în fierbere e sufletul tău
Ce se zbate demonic ţâşnind dintr-un hău
Şi încerci cu puteri nebănuite să urci
Pe muntele înalt al iubirilor dulci
Şi guşti cu nesaţ şi din veninul iscat
De trădări, suferinţe, şi adânc oftat
Amurgul se lasa peste viaţa tumultoasă
Ai vrea să pleci, dar inima nu te lasă.
Căci veşnicia sufletului e scrisă-n destin
Chiar dacă trupul moare in geamăt şi chin.
-->
Comentarii
Multumesc Lenus, Corina si domnule Muntean pentru citire si apreciere! Va imbratisez!
Citit cu drag...Felicitări!