vis
toamna asta a venit peste mine caldă ca o femeie-n somn
să-mi tulbure vinul și văzduhul sufletesc
prin ochi mi se strecoară laptele zilei
au căzut mătăsuri tremurătoare din cer
printre copacii trecuți prin mari orgii
de vânt și ploi un galben de cupru pe jos
catifelat precum covoarele din bazarul lui Ali
prin care mișună pițigoii și fetele zvelte care
rup caietele de școală pe care desenau inimi
și miroase-a mirese și-a fraguțe coapte
pe cerul câmpiei paște un cal alb pintenog
așteptându-și împăratul să plece departe
în singurătatea acestei zile care face
cu mâna cocorilor înșirați pe sfoară
iese din oglindă un trup gol de fată timid
și-mi face cu mâna visează fata și strânge
lumina în palme supărată de nepăsarea mea
și-a împăratului care zice că pleacă
în țara Amurgurilor un fel de suburbie
a singurătății devenind proprietar peste Pustiuri.
sâmbătă, 14 septembrie 2013
-->
Comentarii