Sonet Vise pierdute

[Nicoleta Mija]

Ceața deasă peste suflet coboară,

Umbre pribege din întuneric desprinse,

Multe toamne am în suflet ascunse,

Tăcerea nopții adesea mă - nfioară.

 

Când pleoapele sunt bine închise,

Un stol de frunze departe zboară,

Visul nopții mereu mă înfășoară,

Sufletul aleagă adesea printre vise.

 

Toate visele nopții sunt adormite,

Privesc cerul atât de trist încă o dată,

Frunze, vise de vânt departe risipite.

 

Visează toamna rece mai întristată,

Mă ascund printre lacrimi desfrunzite,

Pe cer  nici o stea nu se mai arată.

 

 12.11.2020

[Mihai Katin]

este o tristete si  o melancolie  ce se refugiaza "printre lacrimi desfrunzite" pentru  ca  acest  anotimp  este vremea cand  sufletul  are alte dimensiuni,poate prea dureroase cateodata  poate prea   apropiate de un tragism uneori  inevitabil  si  de aceea :

Când pleoapele sunt bine închise,

Un stol de frunze departe zboară,

Visul nopții mereu mă înfășoară,

Sufletul aleagă adesea printre vise.

 cu  prețuire!

[Ioan Muntean]

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]