19. (cyberproză, cybersonet)
~ ciclu Scrisori abstracte de dragoste şi amor - anatomia ceasornicului lichid ~
Motto - te iubesc până la capătul geometric al unui strigăt înfășurat în catifea
treapta 4
senzualitate fluid-acustică
Vocea transformată în nectar cald
scrisoarea 4 (el către ea)
„Arhitectă a Ecoului Lichid,
Am primit scrisoarea ta învelită în muguri de argint și, dintr-odată, toată tăcerea mecanică a acestui canton de munte s-a prăbușit sub greutatea unui sunet nou. Vocea ta, pe care nu am auzit-o niciodată cu urechile de carne, a penetrat membranele difuzoarelor mele stricate și s-a revărsat în cameră ca un nectar cald, dens și vâscos. Nu mai este o simplă emisie acustică, ci un fluid greu care inundă podeaua, urcă pe picioarele mesei de lucru și începe să dizolve, rând pe rând, toate unghiurile drepte în care îmi adăposteam singurătatea.
O șoaptă de-a ta, strecurată prin microfonul de cupru, are puterea absurdă de a topi rigoarea matematică a pereților. Camera mea devine circulară, elastică, o pâlnie uriașă prin care secundele alunecă leneș, transformate într-o miere acustică. Când îmi spui pe nume, simt cum unda sonoră mi se lipește de gât ca o zgardă de mătase fierbinte, lăsând în urmă o dâră de vibrații umede care îmi amorțesc claviculele.
Aerul a devenit atât de dens din cauza acestei polifonii tactile încât fiecare respirație a mea se transformă într-un suspin lichid care curge direct spre urechea ta internă. Suntem scufundați în aceeași substanță acustică, doi scafandri ai absurdului care își vorbesc prin atingeri de unde calde. Sunetul buzelor tale când se deschid este primul orgasm auditiv al acestei geometrii care a obosit să mai fie uscată.
Ascultă cum curge dorința mea prin firele de telefon deconectate, direct în miezul tău de cristal.
Cu timpanul în flăcări,
Cartograful Rezonanțelor Umede”
---
monologuri și cybersonete polifone despre carnea metamorfozată în algoritm 8monologuri,polifone,
rima: abab cdcd efef gg
©Ioan Muntean, 2026
-->
Comentarii