Vraja nopţii

Vraja nopţii cade în aerul aprins
O aripă de catifea pe vis scrobit,
Hoţul fericirii scăpat mereu neprins
Nici nu ştiu să fi înţeles cât ne-am iubit.

Mistere încopciate, file rupte
Scrise subţire cu peniţa iubirii,
În aşteptare zbor clipele abrupte
Cuvintele fug pe albia rostirii.

Lacrimi în pleoape arse se smulg din ape

Culori de rouă pe flori îmbujorate,
O ceată de îngeri cântă pe aproape
Rostuind clipele-nălţării curate.

Şi noaptea e vrajă şi vraja e noapte
întunericul aşteptă o capcană,
Te simt zilnic venind la mine-n soapte
Ori vinul îmi fierbe uitat în stacană?

Ori noaptea se scurge, ori vraja se pierde,
Tu împlinire a lumii când înfloresti,
Lumina inundă cu galben şi verde
Iubirile noastre croite ca-n poveşti.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->