Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Sinagoga din Șimleul Silvaniei - SĂLAJ
Sinagoga din Șimleu Silvaniei este un lăcaș de cult evreiesc, cu statut de monument istoric, localizat în Strada 1 Mai, la nr. 6 ce a fost construită în anul 1876. La 11 septembrie 2005 în clădirea sinagogii din Șimleul Silvaniei a fost inaugurat Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord. Cu sprijinul urmașilor evreilor șimleuani de altă dată s-a reușit consolidarea și restaurarea clădirii precum și înființarea muzeului ce funcționează acum ca un centru de învățământ și resursă esențială pentru educație holocaustului în regiune. Elevilor și studenților le sunt oferite zilnic vizite ghidate. În cooperare cu Ministerul Educației, la 28 iulie 2006, a fost organizată în cadrul muzeului prima Olimpiadă în Memoria Holocaustului din România. În primăvara anului 2008, Muzeul a inaugurat Centrul Multicultural de Cercetare și Studiere a Holocaustului la Șimleu Silvaniei; acesta fiind utilizat pentru a găzdui conferințe și seminarii pe această temă, orientate către studenți, profesori și cercetători.
-->
Răspunsuri
ora 11.59 - 6 raspunsuri
Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului din Ardud, județul Satu Mare
Ardud, Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului
Ardud, Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului
Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului Ardud, jud. Satu Mare.
Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului Ardud, jud. Satu Mare
Ardud, Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului
Situat la poalele dealurilor Codrului, Ardudul este, în secolul al XIII-lea, un important centru administrativ: reşedinţa domeniului regal de pădure, şi, în acelaşi timp, un centru ecleziastic semnificativ. Preotul paroh din Ardud era subordonat direct episcopului de Transilvania, având rangul de protopop. În secolul al XIV-lea, în registrul de dijme papale, Ardudul figurează deja ca aparţinând de protopopiatul din Satu Mare. Nu există prea multe informaţii referitoare la biserica medievală, însă descrierile păstrate din secolul al XIX-lea permit datarea pietrei profilate din vechiul edificiu în perioada romanică. În 1483, Drăgoşeştii, proprietarii de atunci ai domeniului Ardud, finanţează construirea unei noi biserici, amenajând în partea nordică a acesteia cripta în care aveau să fie înmormântaţi membrii familiei. În paralel cu edificiul de cult se construieşte cetatea Ardud, iar localitatea devine reşedinţa cea mai importantă a familiei Drăgoşeştilor. Ultimul descendent al familiei Drăgoşeştilor, Gáspár, a trecut la Reformă, iar văduva lui a facilitat găzduirea unui sinod la Ardud, în 1545.
În timpul asediului asupra cetăţii din 1565, biserica a suferit unele distrugeri, iar cripta familiei a fost deschisă şi profanată de către ostaşi. La începutul secolului al XVIII-lea biserica este încă protestantă, dar în 1723 Alexandru Károlyi permite folosirea comună a edificiului de cult de către maghiarii calvini şi şvabii catolici colonizaţi de curând în zonă. Prin unificarea sacristiei medievale cu capela laterală de pe partea nordică a bisericii s-a realizat o nouă capelă destinată catolicilor. Sanctuarul, aflat în folosinţa reformaţilor, a fost boltit de către Károlyi în anul 1730. Relaţia între cele două confesiuni care împărţeau acelaşi edificiu de cult s-a înrăutăţit treptat şi, din acest motiv, în 1766, Károlyi Antal dăruieşte biserica catolicilor. Cutremurul din 1834 a afectat biserica medievală, care a fost reconstruită în 1860, prin finanţarea lui Károlyi Lajos. Biserica-sală actuală, construită în stil neogotic, are trei nave, sanctuar poligonal şi sacristia pe partea de nord, suprapusă de un oratoriu. Fiecare fereastră se termină în partea superioară cu o ogivă, iar faţada exterioară este dominată de contraforturi. Turnul din partea vestică a fost construit în aceeaşi perioadă. Tavanul este plat, altarul principal este realizat în manieră neogotică şi are în centru reprezentarea Adormirii Maicii Domnului datată în secolul al XIX-lea. Altarul navei secundare nordice datează din secolul al XVIII-lea şi înfăţişează imaginea Naşterii Domnului.