Ce monument e în poza de mai jos?
IMPORTANT!
Dacă se dorește secretizarea răspunsurilor toți colegii sunt rugați sa transmită răspunsul pe email (con_dorul@yahoo.com) până la ora 10.00.
Rog să consemnați ora trimiterii emailului!
Ieri am prezentat Palatul regal din orașul Bicaz - NEAMȚ.
Aici admiri o veche carte poștală reprezentând Palatul regal din orașul nemțean Bicaz. Construit acum mai bine de 100 de ani, după proiectul unui arhitect străin, Palatul Regal din Bicaz nu a fost restaurat absolut niciodată. În perioada în care a fost folosit drept reședință regală, arăta foarte bine și nici nu ar fi avut nevoie, însă mai târziu, după naționalizare, a servit ca sediu administrativ pentru specialiștii care au construit barajul, iar în anii 1961-1962 a fost sediul primăriei, de fapt, sediu al Consiliului Popular și al Comitetului orășenesc de partid, cum era pe vremea aceea. În afară de un var dat pe pereți din când în când, nimeni n-a făcut nimic. Mai târziu, în epoca „modernă”, au mai apărut niște termopane pe ici, pe colo, asortate „artistic” cu o grămadă de fire spânzurate pe o latură exterioară. Inevitabil, au apărut și modificări făcute în interior, pentru că funcționarii nu aveau unde să-și așeze fișetele, așa că au mai spart câte un perete care le diminua spațiul de lucru. După toate „îmbunătățirile”, acum clădirea este comparabilă cu un șvaițer, din punct de vedere al rezistenței. La fel ca în cazul altor clădiri de patrimoniu, și în cel al Palatului Regal din Bicaz informațiile despre construire și despre istoric sunt destul de puține. Într-o referire de doar câteva rânduri pe un site de specialitate se menționează: „Lucrările la Palatul Regal de la Bicaz au început în 1909 și s-au finalizat în 1912, în timpul domniei lui Carol I. Pe lângă o moară, uzina electrică și daracul de lână, domeniul mai avea încă 11000 de hectare de pădure. Înainte de naționalizarea din 1948, palatul a fost locuit de Ignacy Moscicki, președintele Poloniei, care s-a refugiat aici între 19 septembrie și 4 noiembrie 1939”. În rest, tăcere și doar un pic de agitație când un muncitor, care făcea săpături în vederea extinderii unui magazin, a fost la un pas de a cădea într-o catacombă. Jurnaliștii au fost singurii interesați de subiect, au umblat prin oraș și au vorbit cu cei mai bătrâni dintre locuitori. Unii și-au amintit că, odată cu ridicarea Palatului Regal, s-a construit și o rețea de galerii subterane, care făcea legătura atât între reședința regală și teatrul de peste drum, cât și între palat și malul Bistriței. Ideea era, ca în cazul tuturor tunelurilor subterane, să existe o cale de salvare într-o situație de pericol. „Primele prospecțiuni arată că galeriile sunt armate cu beton, având 2,5 metri înălțime și 1,5 metri lățime”, se arată într-un articol publicat de Evenimentul Zilei în ianuarie 2007. „De asemenea, au fost descoperite și câteva camere de zece metri pătrați. La începutul secolului trecut, Bicazul a fost Domeniu Regal al Coroanei României, iar bătrânii spun că tunelurile ar fi fost ridicate odată cu Palatul Regal. Peste o porțiune din rețeaua de tunele se află clădirea unei foste cooperative meștesugărești, fundația acesteia fiind legată de structura de rezistență a galeriilor subterane. Autoritățile nu au reușit până acum să afle unde duc acestea, deoarece, din loc în loc, sunt acoperite cu pământ, ajuns aici, cel mai probabil de la lucrările făcute pentru ridicarea actualei arhitecturi a orașului. Totuși, pe unele porțiuni ale labirintului se pot vedea tencuiala zidită acum zeci de ani și urmele instalației electrice, palatul și teatrul regal fiind conectate la un generator pe bază de apă”. Clădirea are structura de rezistență compromisă și acoperișul „permeabil”, astfel că, la fiecare ploaie, apa ajunge în interior. A existat un proiect pe granturi norvegiene, cu finanțare de două milioane de euro. Cota românească de cofinanțare era de 1,7%, adică în jur de 34000 de euro. Consiliul local, însă, nu a fost de acord și l-a picat pe motiv că ar putea să-l revendice regele.
-->
Răspunsuri
ora 10.55 - 4 raspunsuri corecte
Gara Balş, Olt
Paula Bănică - Monografia o... by Ioan M.
„Numai când te ridicai pe spinarea de zimbru a Chiliei aveai ce vedea: Oltețul cu zăvoaiele după el, într-o parte, dealul Balșului, al Mâineștilor și al Racoviței, în alta; pădurea Șarului, potop negru, în fund, iar la mijloc Balșul. Ehei, Balșul! De pe urma lui ni se spunea și nouă „picior de oraș”, pentru că din Corbeni, pe lângă botul Chiliei și bălți, peste Germătălui, gata orașul, cale de-o jumătate de ceas, mers bărbătesc.În afară de două biserici, mânăstire veche de când cu Ghica-vodă Scarlat, spital, gară, baltă cu bărci pe ea, prăvălii încărcate, farmacie, moară cu valț, cârciumi, restaurant, avea și lumină electrică, și monument cu Ecaterina Teodoroiu, și târg săptămânal, sâmbăta.
Pe deasupra, toate drumurile țării începeau și sfârșeau în el, după cum o luai. Și nu-ți sleiesc minciuni: țăranii din treizeci de sate dimprejur, pe oriunde ocoleau și se împrăfoșau, tot în Balș o brodeau la târguieli. Va să zică pentru ei drumurile sfârșeau aici; pentru bălșeni începeau: strada Luncii răspundea în Bobicești și Morunglav, până la Știrbei; a Țigăniei, în Rusănești, la vale; a Regimentului, la Vârtina și Vulpeni; a Mânăstirii, prin Corbenii noștri, Oboga și Călui tot până la Știrbei; de acolo, în Vâlcea, departe; și încă vreo două în alte locuri.Chiar șoseaua națională pornea din centrul Balșului și ducea, peste Olteț și Olt - la București; peste deal - la Craiova; de la Craiova încolo, treaba craiovenilor.
Așa că bălșenii se puteau făli cu orașul lor, adevărat poarta Olteniei. O singură supărare le tulbura liniștea - cu calea ferată. Ea nu începea, nici nu sfârșea aici, măcar că toate trenurile opreau, chiar și rapidele.” (Nicolae Teică, 1961 p. 57)
Gara C.F.R. Balș
A fost construită în anul 1875, odată cu construirea căii ferate București – Pitești – Slatina – Balș – Craiova - Vârciorova.
În 2009
„La 9 mai 1878, prin Balș trece primul tren accelerat cu ruta Viena - București.”
Transportul feroviar de marfă și călători, se derulează în principal pe magistrala Balș-Craiova, dar și pe traseul Balș-București Nord.
Zilnic, circulă 12 trenuri Regio (regionale) și InterRegio (inter-regionale) care leagă Balșul de Craiova, iar dintre acestea 5 trenuri InterRegio circulă zilnic, spre capitala București. În ceea ce privește transportul feroviar de marfă, acesta este bine dezvoltat și beneficiază de o infrastructură modernă și adaptată tuturor categoriilor de servicii solicitate.
Nici eu nu doresc secretizarea răspunsurilor , nu ar mai avea nici un farmec cum spune colegul nostru .
E bine cu răspunsuri publice,iar pe lângă răspunsul generic (titlul/denumirea monumentului) cel ce răspunde să adauge ceva original în plus despre acel monument - istoric, o imagine inedită, un video, care nu se regăsesc în eventualele răspunsuri anterioare
Gara CFR Balş, Olt
Nu doresc secretizarea răspunsurilor (am experimentat ieri), nu ar mai avea nici un farmec. E bine cu răspunsuri publice, dar poate se impun 2 condiţii majore:
1. respectarea orei limită de răspuns (dacă e 10.00, păi oricerăspuns după această oră indiferent de motiv nu se validează).
2. pe lângă răspunsul sec, generic (titlul/denumirea monumentului) cel ce răspunde să adauge cel puţin un element original în plus despre acel acel monument - un istoric, o imagine inedită, un video, dar care nu se regăsesc în eventualele răspunsuri anterioare, astfel zic eu că sporim interesul pentru cunoaşterea acelui monument/obiectiv).
NU STIU CE SA ZIC.
De multe ori nici eu nu pot verifica (omologa) raspunsurile fix la ora 10.00.
Eu ma oblig DOAR sa NU inchid concursul pana in ora 10.00
Dvs puteti raspunde si dupa ora 10.00 daca nu e inchis concursul (omologate raspunsurile).
Daca toti paricipanții ar raspunde prin EMAIL simplu scurt sec ar fi mai bine zic eu. Ar dispărea banuiala ca va inspirati unul de la altul.
con_dorul@yahoo.com
Nici eu nu doresc secretizarea răspunsurilor. Facem totul "pe faţă" dar să respectăm ora 10.00. Şi da, accept şi ideea de a aduce informaţii suplimentare (foto, video, audio, scrise) diferite faţă de predecesori, la subiectul întrebării.
Părerea mea de administrator şi concurent în acelaşi timp:
Şi eu susţin răspunsuri publice şi detaliate. Scopul acestei rubrici nu este a contoriza cine răspunde neapărat corect sau mai repede sau chisr original. Scopul este "SĂ NE CUNOAŞTEM ŢARA", iar asta presupune şi informaţii, schimb de informaţii între organizator şi concurent.
Că dv. organizator nu puteţi omologa răspunsurile fix la ora 10, nu e nici o problemă. Problema e ca noi, participanţii să răspundem până la ora 10 (se poate constata ora răspunsului afişată în antentetul acestuia), iar dacă un concurent nu răspunde până la ora 10, ci mai tărziu - simplu, e felicitat, dar acel răspuns nu se notează!
Şi legat de notarea răspunsurilor, eu ieri nu am apucat să răspunt (la concursul de ieri, deşi pregătisem un material mai amplu, deci consider că nu merit punctul acordat! Vă rog să faceţi corectura necesară.
Hai că pot să mai adaug un amendament: dacă dintr-un anume motiv tehnic nu pot comunica un răspuns pe pagina de concurs, ocazional şi nu repetat, pot transmite răspunsul pe mesageria internă sau chiar mail-ul organizatorului, dar în aceleaşi condiţii: răspuns cu detalii originale şi în termenul de pînă la ora 10.00 - ora primirii mesajului de către organizator.
Poate în asemenea condiţii concurenţi care s-au retras vor fi ademeniţi să se reînscrie şi să completeze informaţiile despre monumentul cerut în întrebarea zilei. Apropo, chiar aş fi bucuros ca în detaliile despre un anume monuiment să fie încluse - dacă e cazul - fragmente literare referitoare la acel monument sau la vreun eveniment legat de acel monument - ale unor autori consacraţi sau de ce chiar creaţii proprii. Eu mă angajez să selectez astfel de fragmente pentru revistele noastre!!!
-
1
-
2
de 2 Următor →