Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Palatul Cenad din ARAD
Situat în centrul municipiului Arad (Bulevardul Revoluției, nr.73 ), Palatul Cenad reprezinta un veritabil punct de atractie atat pentru trecatori, cat si pentru turistii straini sau romani ajunsi aici cu scopul de a-i admira maretia si frumusetea. Palatul Cenad din Arad a fost construit între anii 1892 – 1894 dupa schitele arhitectului Jivaszek, din ordinul Societatii de cale ferata Arad-Cenad. Planurile au fost realizate în atelierul arhitectului Miklós Ybl de la Budapesta, fiind modificate de către arhitectul arădean Lajos Jivaszek. Arhitectura sa este una deosebita, putându-se remarca o imbinare a stilului clasic cu cel renascentist. Chiar daca fiecare palat are farmecul sau, acesta se face remarcat prin multitudinea de turnuri in care se poate observa cate o parte din arhitectura municipalitatii. Înca de la intrare putem remarca cateva elemente decorative care nu au nimic in comun cu ceea ce reprezinta de fapt astazi palatul, cum ar fi figura lui Mercur, zeul comertului, se regasete chiar pe frontispiciul acestuia. Clădirea este construită în stil eclectic și se distinge prin faţada bogat ornamentată cu elemente de stil renascentist italian, cele două turnuri de la colţuri, cele patru porţi de intrare, blazonul societăţii feroviare. Sub porţi se găsesc picturi murale, având ca teme aspecte din activitatea cailor ferate şi viaţa religioasă. În curtea clădirii s-au păstrat până azi două candelabre de gaz din secolul al XIX-lea. Chiar daca este o cladire deosebita prin farmecul sau si prin elementele sale arhitecturale, acesta gazduieste astazi diferite sedii parlamentare, o mare parte din camerele de la parterul sau fiind cedat astazi partidelor politice ce activeaza in regiune. În interiorul Palatul Cenad, pe bolta casei scărilor dinspre Bulevardul Revoluției, poate fi admirată o pictură murală veche, în care este reprezentată o scenă avându-l în prim-plan pe Sfântul Gheorghe. Contele Želenski Robert (1850–1939), moșier, parlamentar și președinte al Asociației Agricole a Județului Arad, a fost unul dintre principalii fondatori ai Căilor Ferate Unite Arad-Cenad. Cu părere de rău trecatorii nu ii pot admira frumusetea decat din exterior, palatul neavand destinatia de muzeu. Datorită reprezentativităţii sale, clădirea a apărut în ghidurile oraşului, pe vederi şi materiale promoţionale, intrând şi în atenţia unor organizaţii care militează pentru apărarea patrimoniului construit al Aradului.
CLASAMENTUL GENERAL ACTUALIZAT URMARE A UNEI ERORI DE ÎNREGISTRARE:
Cerem scuzele de rigoare!
Vizualizări: 2
-->
Răspunsuri
ora 10.21 - 2 raspunsuri
Gara Comăneşti, Bacău
- imaginea propusă e dinspre intrare, celelalte imagini sunt dinspre liniile de cale ferată
Gara (CFR) Comăneşti, jud. Bacău
Realizată în 1892, pe vremea când oraşul Comăneşti era moşie a familiei Ghika, gara mai păstrează şi astăzi frumuseţea de altădată. Se află la câţiva paşi de Castelul Ghika, realizat în 1885 de arhitectul Albert Galleron, care a făcut şi proiectul Ateneului Român şi al Băncii Naţionale a României.
Gara din Comăneşti a fost ridicată de inginerul Elie Radu, inspirat după modelul de la Curtea de Argeş şi din Lausanne, Elveţia. Gara din Comăneşti, frumuseţea locurilor dar şi moşia marii familii boiereşti Ghika l-au impresionat şi pe istoricul Nicolae Iorga, care, în 1918 remarca: „Comăneşti, moşie a familiei Ghika, [...]
Castelul, o clădire nouă, în mijlocul unei grădini foarte frumoase, se găseşte în faţa gării smălţuite şi încununate cu turnuri, care se pot admira mai mult decât locui şi întrebuinţa”. Clădirea a fost inclusă în lista monumentelor istorice, din patrimoniul naţional.
Specialiştii din cadrul Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu din Bacău consideră că Gara Comăneşti este „replică a Gării Lausanne şi foarte asemănătoare celei din Curtea de Argeş“.
Necesitatea construirii gării a apărut odată cu exploatările miniere din zonă, implicit cu creşterea populaţiei dar şi în strânsă dependenţă de interesele familiei Ghika.
După construirea clădirii, în anul 1898 s-a construit linia CFR Târgu Ocna–Comaneşti, staţiile Târgu Ocna, Salina, Dofteana, Dărmaneşti, clădiri impunătoare, care aduc aminte de perioada înfloritoare dintre cele două războaie mondiale.
Un an mai târziu s-a inaugurat şi linia Comăneşti-Moineşti iar pe 6 septembrie 1899 s-a dat în folosinţă linia Adjud-Târgu Ocna–Palanca.