Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Castelul Mocioni din satul Bulci - ARAD.
Castelul Mocioni din localitatea Bulci, comuna Bata, județul Arad este o clădire veche, cu statut de monument istoric, cu urgente nevoi de renovare. Localitatea Bulci număra aproximativ 110 locuitori și a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1225. Amplasat într-un parc imens, pe malul Mureșului, castelul Bulci este una din cele mai impozante construcții de acest fel. Pe două din fațadele clădirii se află terase cu blazoanele familiei sculptate în relief, care au supraviețuit distrugerilor de după al doilea război mondial. Corpul central are o frumoasă sală de arme, cu un splendid șemineu, iar în parc se afla o seră. Domeniul Bulci a fost cumpărat în 1858 de catre Anton Mocioni de Foen. Domeniul și castelul au fost moștenite de Zeno (1842-1905), plătindu-i în schimb fratelui său Victor - care și-a petrecut viața în strainatate - o rentă anuală de 10 000 florini aur. În timpul ultimilor doi proprietari - Anton și fiul său adoptiv Ioan Mocsony-Stârcea - castelul din Bulci a cunoscut o viață intensă, aici venind adesea la vânătoare regele Carol al II-șea, al cărui maestru de vânătoare era Anton. După 1940, au fost amenajate camere speciale pentru regina mamă Elena și regele Mihai I, care în 1943, prin intermediul lui Ioan Mocsony, va achiziționa castelul contelui Huniady de la Savârsin. Castelul de la Bulci a fost naționalizat și transformat în 1949 în sediu al G.A.S. din localitate. Ulterior, aici a fost amenajat un preventoriu TBC. În prezent, după finalizarea procesului privind retrocedarea în 2012, ansamblul se află în administrarea Primăriei Arad. Astăzi ansamblul are ca element-cheie central clădirea reședinței Mocioni, impresionantă prin eleganță și masivitate, deservită de o serie de anexe (casa servitorilor, grajduri, garaj de mașini, seră) și înconjurată de amplul parc dendrologic. Ultimul descendent al familiei Mocioni, Antoniu II Mocioni, a devenit în contextul României Mari maestru vânătorilor regale. Acesta intervine asupra ansamblului moștenit în 1908, aducându-l la forma vizibilă de astăzi, reamenajând inclusiv spațiile interioare ale clădirii, pentru a deveni demne de găzduirea membrilor familiei regale și a cortegiului de vânătoare a acesteia. Tot Antoniu II va dezvolta treptat pitorescul aparte al parcului, îmbogățindu-l cu noi specii de arbori și cu o impresionantă seră, construită în 1912, în gustul specific al epocii.
***
Bata, în limba maghiară – Batta este o comună din județul Arad, care include și satele: Bacăul de Mijloc, Bulci și Țela. La recensământul dina nul 2011 comuna număra 1088 locuitori,în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 1226 locuitori), dintre care: români – 93,01%, romi – 3,3% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei arădene Bata se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 83,18%, romano catolici – 5,69%, penticostali – 7,35% și restul – nedeclarată sau altă religie. Castelul Mocionul din satul Bulci (sec. XIX) constituie singura atracție turistică a comunei Bata.
-->
Răspunsuri
ora 11.05 - 2 raspunsuri
Palatul LEVAY Oradea (1892-1894)
Casa Lévay Oradea
Palatul LEVAY ocupă spaţiul localizat la intersecţia Pieţei Ferdinand cu Piaţa Libertăţii, pe malul drept al Crişului Repede. Având formă de L, clădirea construită între 1892 şi 1894 are o axă mică dată de trei registre pe aripa din Piaţa Ferdinand, iar extensiunea mare, formată din 14 registre, se află pe malul Crişului.
Constructorul acestei clădiri, arhitectul Hazlián János, a optat pentru stilul clasic cu unele soluţii constructive ce ţin de eclectismul timpuriu.
Reprezentative pentru Palatul Levay sunt extremitățile fațadei principale dinspre Criș care au fost construite sub formă de bow-window-uri, fiind acoperite cu câte un coif piramidal.
Palatul Levay: un L între două lumi, pe malul Crișului Repede
„La nivelul arhitecturii Oradea excelează! Un mozaic de stiluri ți se dezvăluie când colinzi străzile orașului: clasic, romantic, baroc sau seccession.Chiar ai putea spune că întâlnești o ființă vie care se maturizează iar pentru aceasta este dispusă să se transforme. Trecerea de la o “vârstă” la alta rămâne în schimb impregnată în clădirile care îl compun.
Un exemplu potrivit este chiar Palatul Levay care își găsește locul pe malul Crișului Repede, acolo unde Piața Ferdinand și Piața Libertății se intersectează.
Clădirea în formă de L reunește elemente din două lumi diferite: stilul clasic și cel eclectic. Când o privești poți să vezi cum simetria, rigoarea atât de tipică stilului classic se împletește cu flexibilitatea și îndrăzneala eclecticului. Fațada principală, paralelă cu râul Criș, are 13 ferestre. Atunci când e vreme frumoasă aceasta își oglindește frumusețea pe suprafața apei. L-ul devine complet prin cealaltă fațadă, mai mică, dinspre Piața Ferdinand cu 3 fereste.
Între 1892 , Hazlián János, arhitectul a proiectat-o vrând să creeze un edificiu unic. A reușit pentru că după doi ani, a rezultat un monument istoric ce îmbogățește şi acum patrimoniul orașului.
O fotografie minunată cu Casa Levay. Știați că aici s-a filmat o bună parte din filmul "Pistruiatul", în anul 1973?
Vedere spre Teatrul de stat. Cod: 574. 1964.
Ca mini-imagine apare și pe coperta volumului: De-a lungul șoselei Oradea-Mangalia.
Cu indicarea fotografului: S. Mendrea (A.F.I.A.P.) 1962.
Pod peste Criș.
Volum: Oradea, Băile Felix și 1 Mai - Mic îndreptar turistic. 1966.
Mai există o variantă, identică (cadru mai strâns în partea de jos).
Dispare inscripționarea: "Republica Populară Romînă"
Este trecut și autorul fotografiei: D. Pretor. 1969.
Coperta I-a.
Volum: Oradea, Băile Felix și 1 Mai - Mic îndreptar turistic. 1966.
Pe malul Crișului. 1966.
Oradea - Vedere din turnul primăriei. Album: Oradea. 1985.
Pod peste Criș. Cod: 5778. Prima parte a anilor '60.