Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica fortificată din Agnita - SIBIU
Aici admiri o veche carte poștală reprezentând un vechi monument de cultură și arhitectură din județul Sibiu – Biserica fortificată din orașul Agnita. În secolul al XIII-lea aici exista o bazilică în stil romanic, însă pe parcursul secolelor următoare, datorită invaziilor turceşti a fost necesară extinderea şi fortificarea acesteia. Astfel, în anul 1466 este menţionată Biserica fortificată din Agnita, biserică construită pe nucleul fostei bazilici romanice, în stil gotic, însă cu îmbinări armonioase de elemente renascentiste şi baroce. Biserica mai păstrează şi astăzi vechile incinte de fortificaţie şi turnurile de apărare: Turnul Clopotniţă, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Dulgherilor şi bineînţeles Turnul Slăninilor, turn în care, după obiceiul săsesc din întreaga Transilvanie, breslaşii îşi depozitau slănina. De fapt, sarea folosită pentru conservarea slăninii a atacat lemnăria turnului în timp, astăzi unele bârne fiind putrede. În anul 1466, regele Matia Corvin acordă Agnitei “jus gladii”, dreptul de a condamna prin execuţie cu spada, precum şi permisiunea de a ţine, în caz de război, jumătate din totalul bărbaţilor apţi de luptă, pentru apărarea cetăţii, cu motivarea că localitatea ar fi situată la graniţele Transilvaniei. Dreptul acesta era foarte important în Evul Mediu dovedind consideraţia de care se bucura localitatea respectivă, dar şi faptul că numărul locuitorilor era unul destul de important. O legendă povesteşte despre un asediu îndelungat al otomanilor la Agnita. Întreaga populaţie se adăpostea în cetate, însă proviziile erau pe sfârşite şi curând aveau să capituleze în faţa inamicilor. Curajul Ursulei, fiică de tabăcar, a salvat cetatea. Aceasta s-a îmbrăcat în zdrenţe, a luat o talangă în mâini şi a ieşit din cetate urlând. Înfăţişarea ei a speriat duşmanii care nu ştiau ce arătare e aceea...au fugit cu toţii, iar cetatea Agnitei a fost salvată! Astfel s-a născut povestea lolelor, dar asta este o altă poveste. Legendele spun că acest obicei îşi are rădăcinile în Evul Mediu. Pe când năvălitorii turci au asediat cetatea Agnitei, o tânără curajoasă pe nume Ursula s-a deghizat într-un costum înfricoşător, a ieşit din cetate şi pocnind din bici făcea zgomote asurzitoare ce i-au alungat pe turcii speriaţi. În secolele XVII-XVIII, obiceiul lolelor era strâns legat de obiceiul înmânării lăzii de breaslă noului staroste. Adunarea era însoţită de lole, personaje amuzante, care aveau rolul de a proteja lăzile de vecinătate. Astăzi, obiceiul se desfăşoară sub forma unei parade deschise de căpetenia breslei cizmarilor însoţită de doi copilaşi, simbol al îngerilor păzitori. Urmează apoi breasla croitorilor, breasla blănarilor şi breasla dogarilor, fiecare dintre aceste bresle prezentând publicului meşteşugurile tradiţionale, elemente şi personaje specifice. Defilarea se încheie cu intonarea Imnului Transilvaniei apoi lolele aleargă în grupuri pe străzi pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de biciuri şi zgomotul tălăngilor. Dacă sunt recunoscute de trecători, acestea oferă drept recompensă câte o gogoaşă.
Răspunsuri
ora 11.10 - 3 raspunsuri
Dar nu ati raspuns?!?!?!?!
Ba da, am răspuns, numai că răspunsul e mai ascuns! adică link-ul forografiei dovedeşte că am căutat monumentul, l-am găsit, l-am identificat şi din soluţiile oferite am postat aici una pentru a răspunde.
Atît timp cât unii concurenţi folosesc răspunsurile celor dinaintea lor şi le trimit pe mail unde un există un control pubic - nu punem la îndoială onestitatea organizatorului - mă simt îndreptăţit să iau această măsură.
Dacă răspunsul nu va fi validat, nu e problemă - voi analiza situaţia şi voi decide cum voi continua.
Îmi creati probleme, de ce?
Sa vedem ce zic si domnii Watson, Munteanu și Caracas.
Eu va rog sa dati pe email ...con_dorul@yahoo.com
Nu eu am creat problemele ci domnul care invocă probleme tehnice şi v-a impus schimbarea regulamentului de trimitere a răspunsurilor, Dar ca să nu fie probleme vă rog să mă excludeţi definitiv din concurs şi din statisticile de clasament.
La un concurs participi dacă ai plăcere nu ca să impui să ţi se aprobe nişte condiţii speciale. În condiţiile acestea, "pe orbeşte" eu nu mai am plăcerea de a participa. Păcat, era o activitate interesantă.
Dl Caracas este un domn bine intentionat, intelectual rasat, în vârstă, locuiește la Paris și plus că nu prea il asculta calculatorul.
Si dansul mi-a scris ca vrea sa se retraga ceea ce este foarte rau.
Vă reprosez la amândoi că nu ati inteles rostul concursului, acela de revedea câteva monumente romanesti de cultura si arhitectura, reprezentate în vechi carti postale.
Sa fii sanatosi, eu va astept oricand aici, dar voi merge mai departe si cu un singur participant,
Cu stima!
Nu mai am argumente, de cat sa spun ca regret!