Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat clădirea vechii Primării - BACĂU.
Fosta Primărie a municipiului Băcău, denumiri și destinații vechi – Sfatul Popular Orășenesc, Biblioteca Regională Centrală, Biblioteca Județeană “Costache Sturdza”, denumire și destinație actuală – Centrul pentru acțiuni de salvare și prevenire a dezastrelor din municipiul Băcău, este un vechi monument de arhitectură cu statut de monument istoric, situat în centrul orașului, lângă Consiliul Popular Județean. Edificiul a fost supus unei ample renovări în valoare de 116999 de lei, la care se adaugă TVA-ul, în valoare de 22229 de lei. La terminarea totală a renovării și utilării cu cele necesare clădirea va primi destinația de Oficiul de Stare Civilă. Fondurile au venit de la Consiliul Judeţean Bacău, Guvernul României şi Banca Mondială, în anul 2010, până atunci clădirea aflându-se se într-o stare avansată de deteriorare, având și risc seismic. Clădirea este compusă din 2 corpuri - Corpul A, construit după anul 1850 şi Corpul B, construit în anul 1896.
-->
Răspunsuri
ORA - 11.07 - 2 raspunsuri
În urmă cu mai puțin de jumătate de secol, strada Mihai Eminescu era mărginită de râul Berivoi, în prezent regularizat prin rețeaua de canalizarea a municipiului. Râul își continua cursul în paralel cu liceul, pe actuala stradă 1 Decembrie 1918 (zonă recunoscută încă după toponimul local „pe vale”). De la liceu spre actuala piață, prima locuință pe partea dreaptă era cea a rabinului Rosner (în prezent demolată, pe locul căreia se află centrul comercial Prolis), urmată de ceea ce ar fi fost o veche unitate de pompieri (pe actuala intrare pe strada 1 Decembrie), iar apoi locuința, acum casă memorială, a lui Valeriu Literat, faimos om de cultură local. Vizavi de casa acestuia se află strada Aaron Pumnul, care în trecut conecta str. Mihai Eminescu de zona centrală a orașului, iar pe colțul dintre cele două străzi se află sinagoga.
Construită la jumătatea secolului al XIX-lea, sinagoga din Făgăraș are o arhitectură nu foarte des întâlnită în România, prin integrarea în acoperiș a turnului de la intrarea aflată pe strada Aaron Pumnul. În vârful acestuia, unul dintre ultimele vestigii ale faptului că acesta era un lăcaș de cult evreiesc – Steaua lui David, care a scăpat oricărei încercări de a fi furată sau distrusă odată cu închiderea definitivă a sinagogii în anii ’80, tocmai datorită locului în care se află. Interiorul foarte spațios al lăcașului de cult are un balcon în formă de ”U”, care, împreună cu restul clării, s-a degradat în timp. Odată cu închiderea singogii în 1986-1987, aceasta a intrat într-un amplu proces de degradare, ale cărui rezulate sunt vizibile – o bucată din acoprișul de pe latura sudică s-a prăbușit, majoritatea geamurilor au fost sparte, iar multe grilaje furate. Ocazional, în interiorul sinagogii și-au făcut apariția oameni fără adăpost.
Centru al comunității evreiești, lăcașul de cult adăpostea în fiecare vineri seara slujba religioasă, în cazul în care se adunau, cum cere tradiția, minim 10 bărbați. Femeile nu avea dreptul de a intra în sinagogă decât în timpul ceremoniei de Hanuka, principala sărbătoare evreiască.
Construită în urmă cu aproape 150 de ani, Sinagoga era locul destinat rugăciunii publice şi altor activităţi religioase şi comunitare a evreilor. În acea perioadă, Făgărașul număra în jur de 180 de evrei, ajungând în jurul anului 1920 la peste 450. Era una din puținele comunități evreiești care avea rabin și sinagogă. După 1948, numărul membrilor acesteia a fost într-o continuă scădere. În timpul regimului communist, numeroşi evrei din România au emigrat în Israel. La fel s-a întâmplat și la Făgăraș. Rabinul a plecat și el în Israel, chiar dacă era în vârstă. O vreme, slujbele au fost tinute de cantor. Ultima ceremonie religioasă a avut loc în anul 1987.
Au urmat ani grei pentru clădirea cândva înfloritoare. A fost incendiată, devastată de răufăcători sau de oameni ai străzii. Cei care si-au bătut joc de sinagogă au scris cuvinte de ocară la adresa evreilor în germană și au desenat zvastici uriașe în locurile sfinte.
În urma cu câțiva ani, clădirea sinagogii a fost scoasă la licitație. A fost vândută unei firme făgărășene care se ocupa cu tratamente naturiste. Pentru că nu era vorba de o destinație culturală, Federația Comunităților Evreiești din România a anulat vânzarea.
Sinagoga din centrul orasului este o ruină. Din impunătoarea clădire din centrul orașului a mai rămas doar steaua lui David nepângărită. În vârful clădirii, unde vandalii n-au putut ajunge…
...
Sinagoga din Făgăraş, 1848