Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Statuia Dr.Ioan Rațiu din municipiul Turda - CLUJ.
Statuia Dr. Ioan Rațiu din municipiul Turda, județul Cluj, este opera sculptorului Cornel Medrea și a fost dezvelită în data de 7 iunie 1930. Statuia are statut de monument istoric, fiind amplasată în centrul orașului (Piața 1 Decembrie 1918, fostă Piața Regina Maria), în fața Primăriei. Statuia îl reprezintă pe Dr. Ioan Rațiu, în timpul procesului memorandiștilor de la Cluj, din mai 1894, când a rostit cunoscuta sintagmă: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă”, reprodusă și pe placa de bronz de pe soclul statuii. Monumentul a fost creat din bronz, la inițiativa lui Augustin Rațiu (nepotul memorandistului), I. Moldovan și a Asociației Avocaților. Pe două din laturile postamentului există basoreliefuri: basorelieful din stânga soclului îl înfățișează pe Dr. Ioan Rațiu la proces, iar în dreapta soclului basorelieful reprezintă pe moții conduși de Avram Iancu.La baza statuii (jos în față) este așezată o coroană de lauri, realizată de maestrul Feurdean. Imprejmuirea din piatra si soclul statuii au fost realizate de pietrarul Eduard Schnabell din Deva. Costurile ridicării acestui monument s-au ridicat la suma de 506.847 lei. La ceremonia dezvelirii lui au participat, printre alții, Ion Agârbiceanu, Iuliu Hossu, Valeriu Moldovan și Emil Racoviță.Dr. Ioan Rațiu a fost un om politic român transilvănean, avocat, unul din întemeietorii Partidului Național din Transilvania, al cărui președinte a fost între anii 1892 – 1902. El s-a născut la data de 19 august 1828 la Turda și a decedat la data de 4 decembrie 1902 la Sibiu. El a fost unul din principalii autori ai Memorandumului adresat în data de 28 mai 1892 împăratului Francisc Iosif I în numele națiunii române din Transilvania.Studiile primare le-a urmat la prima școală românească din Turda, înființată în anul 1785 în casele Bisericii Greco-Catolice din Turda Nouă. Studiile medii le-a efectuat la Gimnaziul din Blaj și la Liceul Piarist din Cluj, iar în anul 1847 a fost admis la seminarul teologic din Blaj, de unde episcopul Ioan Lemeni l-a trimis la seminarul central din Budapesta. Pe timpul Revoluției transilvane de la 1848 a fost tribun în armata lui Avram Iancu. Între anii 1850 – 1854 a studiat dreptul la Viena, apoi și-a luat docotoratul în drept la Pesta. A început avocatura la Budapesta, apoi a activat la Cluj, iar în anul 1860 s-a înscris în baroul Sibiu unde și-a deschis propriul cabinet.
-->
Răspunsuri
ora 11.39 - 3 raspunsuri
Gimnaziului de Stat “Traian” (Şcoala Gimnazială)/Gimnaziul de băieţi «Andrei Bărseanu», Târnăveni, Mureş - 1873
Şcoala Gimnazială "Traian" - Târnăveni, Mureş - .1873
Şcoala Gimnazială „Traian“, din Târnăveni, județul Mureş
Scurt istoric al Gimnaziului de Stat “Traian”
Situat pe malul drept al râului Târnava Mică, la confluenţa unor drumuri comerciale, oraşul “Diciosânmartin” (Târnăveni) este menţionat pentru prima dată în 1278 sub denumirea de “Tychuem sent Martin”.
De-a lungul secolelor, localitatea a evoluat foarte lent, atât ca număr de populaţie cât şi ca importanţă economică.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, importanţa localităţii a crescut. În 1850 a devenit sediul cercului Blaj, în 1861 al comitatului Cetăţii de Baltă, iar din 1879 al comitatului Târnava Mică.
Odată cu dezvoltarea economică a localităţii, fiind şi centru administrativ, s-a impus şi necesitatea creerii unei şcoli superioare, mai cu seamă ţinând cont de faptul că în tot comitatul Târnavei nu au existat decât şcoli primare.
Deoarece comitatul Târnavei avea condiţii excelente pentru pomicultură, cultivarea viţei de vie şi de gospodărirea vinului era necesară creearea unei şcoli de stat, care să asigure elevilor o pregătire specifică zonei.
În 1870, Consiliul şcolar al comitatului a propus înfiinţarea şcolii de băieţi. S-a propus ca aceasta să fie compusă din 2 trepte organic legate între ele :
S-a prevăzut ca noua şcoală să fie organizată sub conducerea unui singur director la cele 2 secţii, cu 3 învăţători la şcoala primară de 6 ani şi 4 învăţători, respectiv 2 învăţători corepetitori la şcoala economică.
În ziua de 13 ianuarie 1873, în faţa unei audienţe numeroase şi în prezenta Inspectorului Şcolar Regal a fost deschisă noua şcoală de stat cu 2 învăţători şi 91 de băieţi de vârstă şcolară.
Şcoala noastră, Gimnaziul de Stat «Traian» îşi are originea în această şcoală, care a funcţionat pe terenul actual al şcolii noastre.
Ministerul Instrucţiunilor Publice prin Ordinul nr. 26682 din 6 octombrie 1874 a numit şi primul director al şcolii în persoana lui Reti Janos din Târgu-Secuiesc, cu o retribuţie de 550 de forinţi şi 100 de forinţi pentru chirie.
Şcoala a asigurat o pregătire variată elevilor. S-au predat următoarele obiecte de învăţământ: ştiinţele naturii, chimie, aritmetică, geometrie, contabilitate, istorie, geografie, limba maghiară, caligrafie, agricultură, desen, muzică, gramatică şi gospodărie.
Analizând datele statistice, observăm că între 1872-1882, această şcoală a pregătit în total 1261 de elevi. Cu toate că a obţinut rezultate bune, din lipsă de elevi această şcoală şi-a închis porţile. Începând cu anul 1888 s-a cerut reînfiinţarea şcolii de băieţi. Cererea a fost respinsă de Ministrul Instrucţiei Publice. În schimb s-a aprobat înfiinţarea unei şcoli civile de fete, de 4 clase.
Aceasta a fost deschisă la 10 septembrie 1888 cu un efectiv de 12 elevi în clasa I şi 4 clase de a II-a. În acelaşi timp, în şcolile primare învăţau 103 băieţi şi 61 de fete.
În anul 1897 s-a deschis şi o şcoală civilă de băieţi cu 25 de elevi.
În perioada 1890-1900 localitatea a prosperat, luând aspectul unui orăşel. Mai târziu, la 1 mai 1912, este ridicat la rangul de oraş.
În anul 1919, cele două şcoli au fost preluate de la statul maghiar ca o singură şcoală civilă mixtă, condusă până în anul 1923 de directorul Gheorghe Oprescu şi Trifan Puşcariu. În 1923 şcoala civilă mixtă s-a divizat în şcoala civilă de fete şi şcoala civilă de băieţi, ca unităţi şcolare distincte cu conduceri separate. În anul 1925, cele două şcoli s-au transformat în gimnazii : Gimnaziul de fete « Oltea Doamna » şi Gimnaziul de băieţi « Andrei Bărseanu »
Elena Sântion, respectiv poeta Elena din Ardeal a activat în şcoala noastră ca profesoară de limba română între 1919-1925.
În 1924 profesorul Ion Vulcuţiu a cerut Ministerului Instrucţiunilor Publice aprobarea ca gimnaziul de băieţi să poarte numele fostului preşedinte al Astrei, Andrei Bârseanu.
De la 1 ianuarie 1931, cele două gimnazii s-au contopit într-o singură unitate şcolară : Gimnaziul Mixt « Andrei Bărseanu » cu 4 clase şi un total de 95 de elevi, având ca director pe inimosul profesor de istorie Ion Vulcuţiu, prin grija căruia s-a creat o bibliotecă pentru profesori şi una pentru elevi şi s-au organizat unele cercuri culturale ale elevilor.
Transformarea gimnaziului mixt în liceu a fost determinată de dezvoltarea economică socială a oraşului. În primul an al existenţei sale, liceul a funcţionat în continuarea gimnaziului şi a primit denumirea de Liceul « Alexandru Sahia ». Liceul a dat primii absolvenţi de 25 de elevi ai cursului complet cu 11 clase, în anul şcolar 1948-49. Directorul şcolii era I. Stanciu, iar în perioada următoare Romulus Olteanu.
În anii de după reforma învăţământului din 1948, şi în şcoala noastră s-a trecut treptat la înfăptuirea învăţământului obligatoriu de 7 ani. Astfel, în anul şcolar 1948-49 au fost înfiinţate pe lângă Liceul Teoretic Mixt, 4 clase de ciclul primar cu 4 învăţători.
Datorită nevoii acute de pregătire a unor cadre cu studii superioare, în perioada anilor şcolari 1953-54 – 1957-58, învăţământul mediu de cultură generală a cunoscut o scurtare a duratei de şcolarizare. Astfel, în această perioadă, durata liceului a fost redusă de la 11 la 10 clase.
În scurt timp însă s-a dovedit că reducerea învăţământului de la 12 la 11 ani şi apoi la 10 ani a fost o greşeală. Ca urmare, din iulie 1956 s-a prelungit durata şcolii de cultură generală, din nou la 11 ani.
Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor de naţionalitate maghiară din oraş, începând cu anul şcolar 1953-54 s-a creat şi o secţie cu limba de predare maghiară. În anul 1959, Liceul « Alexandru Sahia » a fost unificat cu şcoala maghiară, devenind o unitate şcolară puternică cu predare în două limbi – română şi maghiară , însă clădirile existente au devenit neîncăpătoare. Ca urmare s-a construit o nouă şcoală (actualul Liceu Teoretic) în şcoala noastră rămânând clasele I-VII.
Scoala generală a funcţionat în această structură doar 2 ani, după care, începând cu anul şcolar 1961-62 se reînfiinţează liceul sub denumirea de Şcoala Medie nr. 2. În acelaşi an, baza materială a liceului a sporit prin darea în folosinţă a unui nou corp de clădire, compus din 8 săli de clasă, ateliere, laboratoare şi alte dotări.
În această formă a funcţionat cu secţie reală şi umană până în anul 1977, când învăţământului i se asigură o nouă structură organizatorică.
Transformată în şcoală generală de 10 ani, începând cu anul şcolar 1977-78, instituţia continuă să joace un rol în înfăptuirea sarcinilor ce-i revin.
Ea funcţionează, în continuare cu clasele I-X prinzând 1510 elevi, din care 637 la clasele I – IV, 758 la clasele V – VIII, 114 elevi în treapta I de liceu. Pe lângă şcoală funcţionează un club sportiv şcolar cu 375 elevi.
În această unitate îşi desfăşoară activitatea 63 de cadre didactice, baza materială – didactică a şcolii se compune din 25 săli de clasă, 8 din acestea fiind specializate, 4 laboratoare fizică-biologie şi 2 de chimie, 1 atelier de instruire practică, 2 săli de gimnastică, săli pentru cercuri tehnico-aplicative, o bibliotecă şcolară cu peste 22.000 volume şi un bogat material didactic.
Începând cu anul 1992, Şcoala Generală cu 10 clase nr. 4 îşi schimbă denumirea în Gimnaziul de Stat “Traian”, nume ce îl poartă şi astăzi.
Ulterior, s-a revenit la sistemul de învăţământ de 8 clase, astfel actualmente şcoala funcţionează cu 45 de clase, din care 33 cu limba de predare română, 12 cu limba de predare maghiară, iar în clasele II – IV, 13 elevi învaţă în limba germană.