15 Iunie - CONCURSUL "SĂ NE CUNOAȘTEM ȚARA!" - Forum principal

Ce monument e in poza de mai jos?

Ieri am dorit să vă prezint fosta Școală normală de băieți, azi Facultatea de mecanică a Universității din CRAIOVA. Am fost însă sesizat că această clădire seamănă cu Liceul Costache Negri din GALAȚI. Am verificat și așa este. Prin urmare am validat ca răspuns corect ambele variante.

Școală Normală de Băieți, denumire și destinație actuală Facultatea de Mecanica a Universității din municipiul Craiova, este un impunător monument de arhitectură și monument istoric de interes local, aflată pe Calea București, la nr. 107. Operă a arhitectului Constantin Băicoianu, edificiul a fost construit în perioada 1898-1901 ca sediu pentru Școala Normală de Băieți. Ulterior, clădirea a găzuit mai multe instituții de învățământ, în prezent fiind sediu de facultate. La 1 octombrie 1870 își deschidea cursurile Școala Normală de Băieți din Craiova, ca școală a Consiliului Județean Dolj. De la înființarea instituției Școala Normală și-a schimbat de mai multe ori localul. Prima clădire desemnată să servească drept sediu a fost casa care a aparținut lui Grigore Mihăescu, profesor al Școlii Centrale. Ulterior, școala s-a mutat în Casele Constantin Olteanu și, la începutul anului școlar 1872-1873, în casele lui Ion Broșteanu. Din anul 1875 școla a funcționat în casele pitarului Dimitrie Geanoglu. Din 1893, școala a funcționat în casele Otetelișanu din strada Sf. Mina (ulterior str. Comuna din Paris, în prezent str. Constantin Lecca); apoi, în 1895, s-a mutat în casele Bucureșteanu, având dormitoarele și școala de aplicație în casele lui Mihail Haralambie. Dar abia în timpul mandatului de Ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice al lui Spiru Haret, între 1898 și 1901, s-a construit un local propriu pentru Școala Normală din Craiova, pe Calea București, la nr. 165. Arhitect șef a fost Constantin Băicoianu, iar antreprenori – italienii Ollivero și Albertazi. Construcția localului Școlii Normale de Băieți “a început din inițiativa inimosului ministru Spiru Haret, care a participat și la inaugurare. Clădirea, construită din cărămidă și acoperită cu țiglă și tablă, având parter și etaj, avea “15 săli de clasă, 6 cancelarii și birouri, 2 laboratoare, 1 amfiteatru, 1 sală de bibliotecă, 2 ateliere, 7 dormitoare, 1 bucătărie, 1 sufragerie etc., la care se adăugau locuința directorului (8 camere), infirmeria, spălătoria și baia etc”. Clădirea este un edificiu impunător, de dimensiuni monumentale, dispus pe trei niveluri (demisol, parte și etaj) pe un plan simetric față de verticala turnului central (intrarea din Calea București). Fațadele clădirii sunt acoperite cu cărămidă aparentă, iar acoperișul edificiului este de țiglă. Se remarcă, la exterior, stucaturile ornamentale și decorațiunile pictate. Pe fațada clădirii se află o placă de marmură ce comemorează activitatea la Craiova a lui Ștefan Velovan. Ștefan Velovan, considerat cel mai mare pedagog român al timpului său și cel care a pus bazele învățământului pedagogic, a fost promotorul unui curent nou în didactică și metodologie pedagogică (“velovanismul”). Bustul pedagogului și publicistului Ștefan Velovan, operă în bronz a sculptorului Anghel Chiciu, a fost amplasat la 27 iunie 1935 în grădina din fața școlii.

Vizualizări: 0