Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Casa General Rosetti - BUCUREȘTI
Casa generalului Radu R. Rosetti și Ioana Știrbey este un edificu masiv, construit în stil neoromanesc în anul 1909, fiind proiectată de arhitectul Nicolae Ghika-Budești. Ioana Ştirbey şi Radu R. Rosetti s-au logodit la balul "dat în folosul Crucii Roşii" din 3 martie 1907, căsătorindu-se o lună mai tărziu, la 26 aprilie. Ioana Ştirbey moştenise de la tatăl ei, Alexandru Ştirbey, un vast teren în centrul Capitalei. Radu R. Rosetti scria în memoriile sale: "Voisem o casă modestă, dar ne lăsasem influenţaţi de Nicolae Ghika-Budeşti şi construirăm o casă mare într-un stil cu elemente romăneşti care ne costă cam îndoit decăt socotisem la început." Casa Ioana Stirbey - Radu Rosetti se seamănă cu Muzeul Țăranului Român prin cărămida aparentă. Zidăria aparentă din cărămidă roşie, elementele decorative simple din piatră ale faţadelor, ferestrele mari de la parter, loggia de la etaj, elementele traforate ale teraselor, brâul dispus în dinţi de ferăstrău şi silueta turnului amintind de clopotniţele mănăstirilor conferă clădirii distincţia şi eleganţa unei reşedinţe nobiliare de la începutul secolului al XX-lea. Situată pe Strada Mihail Moxa nr. 3-5, in apropierea Căii Victoriei şi totuşi departe de zgomotul acesteia, clădirea se remarcă prin masivitatea elegantă a siluetei sale arhitecturale. Golurile faţadelor sunt tratate diferit, având forme diferite, fiind mai înguste la etajele superioare. În plus, cadrul din lemn al ferestrelor este decorat cu motivul frânghiei răsucite în relief. Clădirea cu două etaje are parterul marcat printr-un soclu înalt. Planul reşedinţei a fost conceput în forma unui patrulater, camerele de la parter şi etajul I sunt grupate în jurul holului atrium acoperit cu un luminator. Vestibulul este decorat cu oglinzi aşezate ingenios pentru a mări spaţiul, scări şi coloane de marmură, păstrănd parţial finisajele originale, precum lambriuri şi mobilierul încastrat. Holul principal al parterului este decorat în lemn, elementul cel mai spectaculos este şemineul din stejar masiv bogat sculptat, dar şi scara, galeria etajului I sau plafoanele din lemn pictat ale unor camere sunt deosebite. Cea mai mare parte a elementelor decorative interioare au fost înlocuite în urma diferitelor renovări şi schimbări de funcţiuni. Clădirea prezintă unele deficienţe structurale, în prezent s-a intervenit pe alocuri prin intreţinere curentă, şi aceasta realizată prost cu materiale şi finisaje ieftine. Familia Rosetti a locuit aici pănă in 1934, cănd imobilul a fost văndut Casei Muncii CFR. După 1948 a fost sediul Institutului Căi Ferate, a Facultăţii de Transporturi şi a Academiei de Ştiinţe Economice. Azi clădirea este clasificată ca monument istoric, aparținând Ministerului Învățământului și găzduind Centrul de Studii de Excelenţă în Arhitectură al Universității de Arhitectură Ion Mincu. Etajul este ocupat de clubul sportiv Sportul Studenţesc, restul fiind închiriat firmei care sponsorizează acest club sportiv.
***
Radu R. Rosetti a fost un istoric și general român, membru titular al Academiei Române, care s-a născut la data de 20 martie 1877 la Căiuți, județul Bacău și a decedat la data de 2 iunie 1949 în Închisoarea Văcărești. Descendent din vechea familie boierească Rosetti, viitorul istoric militar Radu R. Rosetti a trăit într-o lume în care rangul boieresc nu mai exista. Generalul nu mai are nimic în comun cu fiii de boieri de altădată; el ajunge în înalte funcții militare datorită eforturilor proprii și nu datorită rangului deținut sau a averii. După terminarea cursului primar la școala din comuna natală își continuă studiile la Liceul Național din Iași, urmează cursul pregătitor pentru Școala de poduri și șosele. În 1899 este absolvent al Școlii Militare de artilerie și geniu, iar în 1906 al Școlii superioare de Război. Radu R. Rosetti s-a căsătorit la 26 aprilie 1907 cu Ioana Știrbey. În timpul celor șapte ani de căsătorie, soții Rosetti au avut patru copii: Ileana, Radu, Ioana și Elisabeta. Ioana Știrbey a murit, în vârstă de numai 29 de ani, la nașterea celui de-al patrulea copil. Radu R. Rosetti a avut o merituoasă activitate ca Șef al Biroului Operații din cadrul Marelui Cartier General, ca ofițer de Stat Major și apoi comandant al Regimentului 47 / 72 Infanterie; este rănit în lupta de la Răzoare (6 august 1917), pentru faptele sale eroice fiind decorat prin decret regal cu cea mai înaltă distincție militară, „Ordinul Mihai Viteazul”, clasa a III-a. După război este numit atașat militar la Londra, apoi comandant de brigadă și, ulterior, director al Cursurilor de pregătire pentru ofițerii superiori. În 1924 este înaintat la gradul de general. Reputat practician și teoretician, autor al unor studii de istorie și teorie militară de incontestabilă importanță, președinte al Consiliului de Conducere al Muzeului Militar Național (1924–1931), muzeu pentru înființarea căruia militase încă din 1914, Radu R. Rosetti a inițiat săpături arheologice la „vechile cetăți Soroca, Cetatea Albă și Țețina. Între anii 1931-1940 a condus Biblioteca Academiei Române. Considerat drept cel mai important cercetător al istoriei militare a poporului
român, om de o aleasă cultură, generalul academician Radu R. Rosetti, care pe parcursul întregii sale vieți a detestat totalitarismul, a fost determinat să accepte în 1941 funcția de Ministru al Educației Naționale, Cultelor și Artelor în guvernul Ion Antonescu, în perioada 27 ianuarie 1941 - 11 noiembrie 1941. În anul 1949 a fost arestat din ordinul unui Tribunal al poporului, care l-a condamnat la doi ani de închisoare, în închisoarea Văcărești unde și-a găsit sfârșitul la 72 de ani.
-->
Răspunsuri
ora 10.40 = zero raspunsuri
Nu ştiu. Căutările mele de azi nu au dat un rezultat relevant. Alerg singur, dar azi sunt pe locul 2.